Svetlana Aleksievici, câștigătoarea Nobelului pentru literatură în 2015: Avem de-a face cu fascismul rus

Luni, 30 Mai 2022, ora 20:06
6059 citiri
Svetlana Aleksievici, câștigătoarea Nobelului pentru literatură în 2015: Avem de-a face cu fascismul rus
Svetlana Aleksievci, laureata premiului Nobel pentru litaratură in 20215

Scriitoarea Svetlana Aleksievici, cu tată belarus și mamă ucraineană, a crescut în timpul Uniunii Sovietice iar acum trăiește drama invaziei ruse în Ucraina.

Laureata Premiului Nobel pentru Literatură pe 2015, a spus povestea lui homo sovieticus . În prezent scrie o carte despre războiul din Ucraina: „Dacă vrem ca victoria să fie victoria tuturor, Kievul trebuie să câștige”, spune Svetlana Aleksievici.

„Când am primit Premiul Nobel, am spus că am două case, sau mai bine zis trei: Belarus, Ucraina și cultura rusă. Dar asta a fost odată, măreția culturii ruse atinse, când eram sub vraja ei, dar astăzi pare să aparțină unei alte lumi. Trebuie să ne întrebăm, și să întrebăm întreaga elită rusă, de ce cultura Rusiei a devenit neputincioasă, de ce nu este în măsură să ne ajute în această situație tragică“, declară Svetlana Aleksievici, într-un interviu pentru Le Soir.

Svetlana Aleksievici crede că „Rusia face ceea ce au făcut naziștii pe teritoriul țării sale: acum avem de-a face cu fascismul rus”. Soldații fac astăzi în Ucraina același lucru pe care l-au făcut în 1944 și 1945 în timpul înaintării lor spre și în Germania. „Fascismul” are din nou un spate bun. Să nu uităm că rușii putinizați pretind că „denazifică Ucraina” precum strămoșii lor glorioși în timpul Marelui Război Patriotic“, subliniază scriitoarea din Belarus.

Ea se întreabă ce s-a întâmplat cu „sufletul misterios al rusului”, această expresie care era folosită foarte mult în secolul al XIX-lea, după ce a ascultat conversațiile soldaților ruși cu rudele lor despre furturi, torturi, violuri, crime. „Acest lucru mă face să mă întreb unde funcționează astăzi această mare cultură rusă. De ce nu mai merge? Cum ar putea o propagandă atât de primitivă ca cea a televiziunii să preia controlul? Auzim ce spun soldații ruși, ce spun la telefon cu familiile lor și ne întrebăm: cum s-a putut întâmpla asta, cum am fi putut să pierdem oameni într-un timp atât de scurt? Această schimbare a fost cauzată de război sau era deja în curs?“, se întreabă Svetlana Aleksievici.

„Până de curând, vorbeam de o națiune spirituală, de o țară care, așa cum spunem noi, citește mai mult decât celelalte: și astăzi, suntem acolo, luând bani morților... Când, după o confruntare, batalionul se retrage pentru a se odihni în Belarus, primele care sosesc sunt tancurile care au fost lovite și vehiculele blindate stricate, iar imediat după vin camioanele Kamaz încărcate cu mașini de spălat, frigidere, biciclete... Un adevărat jaf. Acest lucru mă duce la disperare și mă întreb ce cale trebuie să luăm pentru a ajunge la acest tip de comportament. Ce cuvinte trebuie să spui pentru a înțelege că este groaznic? Rusia face ceea ce au făcut naziștii pe teritoriul său: acum avem de-a face cu fascismul rus“, acuză scriitoarea.

„Admir spiritul de luptă al ucrainenilor“

Soldații ruși jefuiesc aceste bunuri în Ucraina și le trimit acasă prin poșta belarusă. Sute de lire sterline. Soțiile lor, copiii lor, familiile lor poartă și folosesc aceste lucruri. Ca pe vremea triburilor primitive. O pradă de război, o distrugere a sufletului, mai spune aceasta.

Scriitoarea spune că a discutat mult cu ucraineni care se așteptau să fie atacați de Rusia și se pregăteau pentru asta, își făceau provizii de alimente, cumpărau benzină pentru vehiculul lor, se antrenau să învețe cum să supraviețuiască într-o situație de război. „Cert este că Ucraina a considerat de multă vreme Rusia un pericol. În anii 1930, Stalin i-a înfometat, astăzi Putin îi bombardează. Admir spiritul de luptă al ucrainenilor. Cunosc fete și femei ucrainene care lucrează în Germania, care fac curat în casele oamenilor. Îmi spun că au ajuns de curând cu copiii și soții lor, care s-au întors direct la luptă. Nimeni nu-i forța, dar de îndată ce și-au adus familiile în siguranță, se întorceau în iad. Alții, care locuiau deja de ceva vreme în Germania, s-au întors în țară pentru a lua armele. Îi admir pe acești oameni“, declară laureata premiului Nobel.

„Am crescut cu bunica mea ucraineacă, am petrecut mult timp cu ea, cunosc mentalitatea oamenilor din această țară. Dar nu, nu mă așteptam la o asemenea forță de opoziție, mă temeam că se vor pierde într-un moment atât de extrem ca acesta. Să ne amintim efectul pe care l-a avut asupra noastră vederea tuturor acestor tancuri sosite la graniță. Mi s-a părut logic să cred că le-ar fi frică să nu piardă energia grupului, mai ales că forțele în joc erau dezechilibrate. Și totuși au rămas acolo, sunt încă acolo, continuă să reziste. În ultimele săptămâni, am avut deseori ocazia să-i ascult pe ucraineni și cred că se vor apăra, după cum se spune, până la ultimul om. Pentru că Putin vrea să le distrugă țara, cultura, limba. Pentru el, Ucraina nu este demnă să fie un stat, să existe. Și oamenii au reacționat. Sunt un popor mândru care nu va capitula. Prin urmare, este important ca lumea să sprijine Ucraina, să le furnizeze arme și tot ce poate fi de folos, să le dea tot ajutorul“, spune ea admirativ.

Vladimir Putin vrea să restaureze imperiul țarist“

Scriitoarea crede că Vladimir Putin vrea să restaureze imperiul țarist. „Are o viziune mitică asupra Rusiei Mari, iar istoria ne arată la ce duce urmărirea acestui vis de măreție: Serbia Mare, Germania Mare și acum Rusia Mare. Există întotdeauna un principiu al victimei. Putin repetă că Rusia a fost insultată, umilită, că trebuie să-i forțăm pe alții să ne respecte. Celălalt element este ura aproape fizică față de Ucraina. Ce ar fi Rusia fără Ucraina? Putin, pe scurt, este convins că Ucraina și-a însuşit istoria Rusiei. Așa că vrea să rescrie acea poveste. De fapt, în ajunul intervenției armate, el a declarat că crearea acestui stat a fost o greșeală din partea lui Lenin“.

Laureata Nobelului pentru literatură spune că după destrămarea URSS a rămas un om corupt, homo sovieticus, un produs al bolșevismului, care, în primul rând, cerea respect. „Mă întreb, subliniază ea, de ce ar trebui să-l respectăm? Pentru cantitatea de arme nucleare pe care o controlează? Există multe motive pentru a respecta o țară modernă: ideile ei, cercetările sale, cuceririle sale științifice. Dar noi, avem doar putere militară de respectat, adică pericolul reprezentat de homo sovieticus: pentru că astfel redus la o singură dimensiune, el este un om care s-a ridicat în cultura violenței și care nu este în stare să-și rezolve problemele prin alte mijloace“.

Scriitoarea crede că „Putin este un om care a fost închis într-o închisoare toată viața. În cele din urmă a ieșit din acea cușcă. Dar nici afară, dincolo de porțile lagărului, nu a devenit om liber. Și, de fapt, asta este exact ceea ce ni s-a întâmplat tuturor. Am ieșit din complexul lagărului, dar nu știam ce este libertatea. Nici Putin. Nici oligarhii noștri nu știu asta. Armatele noastre nu știu asta. Potrivit marelui filozof rus Șaadaev, ideea că Rusia este o țară ca celelalte este doar o impresie. În realitate, în Rusia, totul depinde de cine este în vârf, totul depinde întotdeauna de un singur om. De egoismul lui, de propria sa viziune asupra vieții însăși, de obsesiile lui. Rusia de astăzi reflectă ideea lui Putin despre viață și despre lume. Pentru Putin, tot ceea ce nu este o chestiune de putere este neapărat o chestiune de slăbiciune“.

„Rusia și Occidentul se vor împăca, când Putin nu va mai fi la putere“

Svetlana Aleksievici spune că Rusia și Putin nu sunt unul și același lucru, iar Rusia și Occidentul se vor împăca, fără îndoială, dar când Putin nu va mai fi la putere.“

Cât despre o schimbare de regim în Rusia, ea spune că „până acum, nu are acest sentiment. Va trebui să așteptăm și să vedem ce impact vor avea sancțiunile și care va fi rezultatul războiului. Pentru că dacă Ucraina câștigă, câștigăm cu toții, Europa, Belarus, toată lumea. Ucraina luptă nu numai pentru ea însăși, ci și pentru noi. De exemplu, în ceea ce privește Belarus, dacă Ucraina va câștiga, și țara mea va avea o șansă.

Va depinde și de efectul pe care soldații morți îl vor avea asupra opiniei publice ruse sau de ce a mai rămas din aceasta. Dar spre deosebire de războiul din Afganistan, în Ucraina, în urma armatei ruse au fost înființate crematorii mobile. Este și o modalitate de a ascunde morții, de a aduce cât mai puțini înapoi în Rusia. Să nu spună adevărul despre costul războiului, nici măcar pentru familii“.

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”
Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”
Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...
Lupta cu drone din Ucraina a început să dea o lovitură mortală unuia dintre cele mai puternice simboluri ale puterii militare americane
Lupta cu drone din Ucraina a început să dea o lovitură mortală unuia dintre cele mai puternice simboluri ale puterii militare americane
Potrivit cotidianului The New York Times, în ultimele două luni, rușii au scos din luptă cinci tancuri americane M1 Abrams din cele 31 de tancuri care au fost trimise în Ucraina în toamna...
#Ucraina, #razboi, #Rusia, #invazie, #scriitoare, #svetlana aleksievici, #Vladimir Putin , #Razboi Ucraina