New York Times: Războiul a crescut dependența militară a Europei de Statele Unite

Duminica, 05 Februarie 2023, ora 23:30
4012 citiri
New York Times: Războiul a crescut dependența militară a Europei de Statele Unite

Invazia Rusiei în Ucraina este cea mai mare provocare pentru securitatea europeană de la sfârșitul Războiului Rece, dar europenii au ratat o oportunitate de a-și consolida propria apărare, spun diplomații și experții. În schimb, războiul a crescut dependența militară a Europei de Statele Unite, scrie Stephen Erlenger în The New York Times.

Washingtonul a condus răspunsul la război, a atras aliați, a organizat ajutorul militar Ucrainei și a furnizat cea mai mare cantitate de echipament militar și informații. La fiecare pas, SUA au decis ce arme va primi Kievul și ce nu.

Rolul indispensabil al SUA a fost evident și în recenta decizie de a furniza tancuri Leopard Ucrainei și de a le permite altora să facă acest lucru - o mișcare pe care cancelarul german Olaf Scholz a refuzat să o ia, în ciuda presiunii puternice din partea Poloniei și Marii Britanii, dacă SUA nu oferă o parte din propriile tancuri moderne.

„Conducerea americană a avut aproape prea mult succes pentru binele său”, a declarat Liana Fix, un analist german la Consiliul pentru Relații Externe de la Washington.

Uniunea Europeană a răspuns invaziei cu sancțiuni economice împotriva Rusiei, ajutor financiar semnificativ și un fond – în valoare de acum 3,6 miliarde de euro. Contribuția militară totală pentru Ucraina din partea statelor membre este estimată la 12 miliarde de euro, iar ajutorul total este de aproape 50 de miliarde de euro.

Dar obiectivul președintelui francez Emmanuel Macron de „autonomie strategică” - ca Uniunea Europeană să devină o forță militară care ar putea opera independent de Statele Unite - s-a dovedit inutil.

Țările europene, puternic împărțite în privința modului în care ar trebui să se încheie războiul

În mare parte, diplomații și experții spun că asta se datorează faptului că țările europene sunt puternic împărțite în privința modului în care ar trebui să se încheie războiul și chiar în privința relației lor cu Rusia și președintele acesteia, Vladimir Putin, atât acum, cât și în viitor.

Este imposibil să existe o adevărată apărare europeană fără o politică externă europeană coerentă, potrivit lui Charles A. Kupchan, fost oficial al administrației Obama și profesor de studii internaționale la Universitatea Georgetown. Potrivit acestuia, războiul ucrainean taie în ambele sensuri, încurajând o nouă unitate între europeni, dar și noi fisuri.

„Există foarte puțină dorință de autonomie dacă asta înseamnă distanță față de Statele Unite”, a spus el. Pentru că războiul a evidențiat importanța prezenței militare americane în Europa și garanțiile pe care le-a oferit aliaților europeni după al Doilea Război Mondial.

Umbrela nucleară americană, indispensabilă pentru a controla Rusia

Europa Centrală și de Est, precum și statele baltice și Marea Britanie, nu au încredere în promisiunile unei apărări europene autonome și au lucrat pentru a se asigura că SUA este implicată în securitatea europeană și în alianța NATO. Pentru ei, umbrela nucleară americană este văzută ca fiind indispensabilă pentru a controla Rusia, pe care au văzut-o ca o amenințare mai mare decât alți aliați precum Germania, Franța, Spania și Italia, mai ales după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.

Indiferent dacă Washingtonul se plânge sau nu, având în vedere dorința de a reveni asupra Chinei, Kupchan a spus că „acest război prelungește perioada de valabilitate a prezenței militare americane în Europa pentru o lungă perioadă de timp”.

Anders Fogh Rasmussen, fostul secretar general al NATO care a propus un plan de consolidare a securității Ucrainei împotriva Rusiei, a declarat că Macron și-a „subminat propria idee despre autonomia europeană” cu „declarațiile și comportamentul său când vine vorba de Putin”.

„Acest lucru a stârnit suspiciuni în Europa de Est și a făcut mai mult sau mai puțin imposibil ca Macron să obțină un impuls pentru ideea sa de autonomie europeană”, a spus Rasmussen.

Până când marile puteri europene nu „pot conveni asupra unei abordări comune privind Rusia, restul statelor vor privi peste Atlantic și vor căuta garanții de securitate din partea Statelor Unite”, a adăugat el.

„Visul european a fost întotdeauna să existe doi piloni colectivi principali, unul fiscal și unul de apărare”, a declarat Guntram Wolff, directorul Consiliului German pentru Relații Externe. Germania va asigura primul, iar Franța - al doilea.

„Dar războiul din Ucraina a schimbat foarte mult regulile securității europene”, a spus el, „și Europa Centrală și de Est și-a dat seama imediat că au nevoie de Statele Unite pentru securitatea lor, iar Germania a decis rapid același lucru”.

În ciuda promisiunii cancelarului german Scholz privind un Zeitenwende sau un punct de cotitură în politica de securitate germană, detaliile lipsesc. Acum a reieșit că cele 100 de miliarde de euro alocate pentru reconstruirea slabei armate a Germaniei de după Războiul Rece vor fi eșalonate pe patru ani. Birocrația a făcut dificilă începerea cheltuirii banilor, iar guvernul nu a reușit să pornească industria de apărare a Germaniei.

Rheinmetall, producătorul german de arme care produce tancuri Leopard și are aproximativ 200 în stoc, spune că are nevoie de până la un an pentru a le repara pentru Ucraina. Dar Germania ar fi putut plăti cu ușurință o companie pentru a pregăti tancuri în urmă cu 12 luni, chiar și pentru propria sa armată. „Germania a pierdut deja un an”, a spus Wolff.

Țările europene au încercat să ajungă din urmă cu investițiile necesare în apărare, dar la nivel național și fragmentar, fără coordonare de la Bruxelles. Acest lucru însemna inevitabil cumpărarea de produse de la raft, ceea ce însemna mai degrabă arme americane decât europene.

Germania a înfuriat Franța cumpărând avioane de luptă americane F-35, în loc să cumpere europene. Dar niciunul dintre proiecte europene nu se așteaptă să aibă un avion funcțional până în 2035 sau 2040.

În mod similar, îngrijorat de vulnerabilitatea sa față de rachetele nucleare cu rază medie de acțiune ale Rusiei din Kaliningrad, Berlinul a șocat Parisul propunând „Inițiativa European Sky Shield”, un sistem de apărare antiaeriană și de apărare antirachetă, în cooperare cu 13 aliați NATO plus Finlanda și Suedia, care în principal va folosi tehnologia americană și israeliană existentă mai degrabă decât europeană.

Franța nu a fost una dintre țările implicate și a amânat reuniunea anuală a guvernului franco-german în semn de protest.

„Pe termen lung, astfel de decizii cresc dependența Europei de Statele Unite”, a spus Liana Fix. Oamenii pariază acum pe NATO și SUA, precum și pe echipamentul care este deja acolo.

Europenii nu au încredere unii în alții

Faptul că Scholz a fost de acord să furnizeze tancuri Ucrainei doar cu americanii blocați în Europa „sugerează că europenii nu au încredere unii în alții”, a spus ea.

În același timp, a spus Fix, atât Germania, cât și Franța cred că țările din Europa Centrală și de Est subestimează riscul escaladării Rusiei și au nevoie de Washington.

Macron și Scholz, despre a căror relație se spune că este rece, nu au reușit să ofere conducerea necesară, nici individual, nici împreună, spun analiștii.

„Franța a ratat o oportunitate de a arăta ce este sau ce poate fi autonomia strategică”, a declarat Bart Shewczyk, un fost oficial al administrației Obama, care lucrează acum la Fondul German Marshall.

Când a fost vorba de reducerea dependenței de importurile rusești de energie, europenii au reacționat rapid, construind terminale GNL, impunând sancțiuni și acceptând să plafoneze prețul petrolului rusesc. Apărarea este altă poveste.

„Când vine vorba de securitate și apărare, și-au pierdut credibilitatea”, a spus Fix. Franța ar fi putut folosi acest război ca o oportunitate de a investi sume mari de bani în Ucraina și Europa Centrală și să spună: „Puteți să vă bazați cu adevărat pe noi”, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

În schimb, atât Parisul, cât și Berlinul au ezitat, sperând într-un război scurt, ceea ce se pare că nu va fi. Pentru ceva vreme, „autonomia strategică este moartă și francezilor nu le place asta”, a spus Fix.

Emmanuel Macron va solicita încetarea focului în Ucraina: ”Da, o vom cere”
Emmanuel Macron va solicita încetarea focului în Ucraina: ”Da, o vom cere”
Rusiei i se va cere să respecte o încetare a focului în Ucraina în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron într-un interviu de la Paris, difuzat...
Armata americană nu are spărgătoare de gheață pentru a concura în Arctica și este „depășită numeric” de Rusia, avertizează comandantul NORTHCOM
Armata americană nu are spărgătoare de gheață pentru a concura în Arctica și este „depășită numeric” de Rusia, avertizează comandantul NORTHCOM
SUA nu au suficiente nave spărgătoare de gheață pentru a concura în Arctica așa cum poate Rusia cu flota sa mult mai mare, a avertizat un comandant militar american, scrie Business Insider....
#Ucraina, #razboi, #Rusia, #invazie, #SUA, #aparare, #Europa, #Franta, #Germania , #Razboi Ucraina