Cum s-a împușcat în picior Vladimir Putin cu arma nucleară. „Amintiți-vă de Cuba”

Sambata, 08 Aprilie 2023, ora 22:55
6787 citiri
Cum s-a împușcat în picior Vladimir Putin cu arma nucleară. „Amintiți-vă de Cuba”
Vladimir Putin transferă arme nucleare în Belarus/ FOTO: euractiv.com

Președintele rus a anunțat că va depozita arme nucleare pe teritoriul vecinului său Belarus, strategie care în cel mai bun caz va fi inutilă și în cel mai rău caz se va întoarce împotriva lui, scrie Fred Kaplan în Slate.

Vladimir Putin a anunțat duminică, 26 martie, că se pregătește să depoziteze unele dintre armele sale nucleare în Belarus. Șeful diplomației europene a denunțat „o escaladare iresponsabilă și o amenințare la adresa securității europene”. Ministerul de Externe ucrainean a vorbit despre „noua provocare a regimului criminal al lui Putin”.

Contează această inițiativă? Nu chiar – ba s-ar putea întoarce împotriva autorului său, dacă Occidentul știe să-o folosească cu pricepere, crede Kaplan.

Răspunsul mai măsurat din partea Departamentului de Apărare al SUA a fost cel mai potrivit: „Nu vedem niciun motiv pentru a ne ajusta propria poziție cu privire la strategia nucleară”. Decizia lui Putin este mai presus de toate confuză. În măsura în care a vorbi despre arme nucleare în apropierea granițelor Ucrainei este o provocare, atunci da, este, dar numai pentru spectacol - și nu este nevoie să facem tam-tam în acest sens, susține analistul.

O modalitate de a-și menține amenințarea nucleară fără a-și asuma niciun risc

Rusia are aproximativ 2.000 de „arme nucleare tactice”, adică arme cu rază destul de scurtă și încărcătură explozivă destul de slabă, destinate utilizării împotriva țintelor militare la fața locului. Unele sunt rachete, altele sunt bombe care pot fi aruncate din bombardiere; majoritatea sunt sau pot fi aduse în vestul Rusiei.

Plasarea unora în Belarus nu îi va oferi lui Putin niciun avantaj și nu va schimba în niciun fel situația strategică. O armă nucleară lansată din Belarus nu va scuti Rusia de represaliile nucleare occidentale. Arma folosită ar fi în continuare rusă și lansată de Rusia (Putin a precizat clar că nu transferă controlul acestor arme către autoritățile de la Minsk; Moscova va păstra control așa cum Washington controlează armele nucleare americane din bazele NATO ). Prin urmare, Rusia ar fi ținta unei lovituri de pedeapsă.

Putin pare să facă acest pas pentru spectacol și este complet gratuit: este o modalitate de a-și menține amenințarea nucleară în față și în centru, fără a-și asuma un mare risc.

Consecințele ar fi aceleași

„Pentru o clipă, m-am întrebat dacă această abordare nu adăpostește o nouă subtilitate strategică în ceea ce privește descurajarea nucleară, o subtilitate neobișnuită a gândirii militare ruse care ar fi contrar deducțiilor mele“, scrie Kaplan. „Așa că i-am trimis un e-mail lui Sir Lawrence Freedman, profesor emerit pentrul studiul războiului la King's College din Londra și unul dintre cei mai eminenți savanți și cercetători în domeniul strategiei militare“.

Iată ce a răspuns el: „Principiul teoriei descurajării este în evaluarea riscurilor și nu are nimic de-a face cu știința. Dar orice arme nucleare lansate împotriva oamenilor de Rusia ar fi tratate la fel, indiferent dacă provin din Rusia sau din Belarus.”

„Amintiți-vă de Cuba”, a adăugat Freedman, referindu-se la criza rachetelor din 1962, când liderul sovietic Nikita Hrușciov a plasat rachete nucleare în Cuba. Președintele John F. Kennedy îl avertizase că un atac asupra Statelor Unite de la aceste baze cubaneze, aflate la doar 150 de kilometri de coasta țării, va fi considerat exact ca un atac din bazele aflate pe pământul rusesc.

Poate că, la un moment dat, președintele Joe Biden ar trebui să-i spună același lucru lui Putin, doar în cazul în care unul dintre înțelepții consilieri ai președintelui rus l-ar convinge că: orice atac nuclear rusesc, lansat din Rusia sau Belarus, ar avea consecințe foarte grave.

O decizie complet stupidă față de China

Dar este, de asemenea, posibil ca Putin să-și fi tras un glonț foarte inutil în picior. Cu patru zile mai devreme, în timpul summit-ului de la Kremlin, el și liderul chinez Xi Jinping au semnat o declarație comună care spunea, printre altele: „Toate statele cu arme nucleare trebuie să se abțină de la desfășurarea acestora dincolo de granițele lor. Această declarație trebuia să fie o înțepătură îndreptată împotriva Statelor Unite, singura țară care își plasează unele dintre armele nucleare în străinătate – o sută, în cinci țări NATO, care ar putea fi încărcate pe bombardiere.

Aruncarea la coș a unui articol din noua sa înțelegere cu „prietenul său drag” din Est ar putea fi un gest îndrăzneț din partea lui Putin, dar este în mare parte complet o prostie. Declarația comună – și summitul, în toate formele sale – reflectă mai presus de toate rolul net minor al Moscovei în acest parteneriat, iar Xi, ca și omologul său de la Kremlin, nu prea tolerează protestele și insubordonarea din partea statelor dependente.

Putin a comis un alt act de autodistrugere

Biden este dornic să găsească modalități de a atenua tensiunile din relațiile SUA-China, pentru a explora interesele comune și a preveni ca divergențe să nu degenereze în războaie.

Pentru început, nu este în interesul Statelor Unite să mențină relații absolut ostile atât cu Rusia, cât și cu China; în al doilea rând, reducerea riscului unui război major în Asia este un lucru bun în sine. Secretarul de stat Antony Blinken era pe cale să meargă la Beijing pentru a se întâlni cu Xi – un posibil preludiu al unui summit cu Biden – când a izbucnit criza baloanelor. Întâlnirea a fost anulată; tensiunile au escaladat. Dar criza s-a dovedit a fi mult mai puțin gravă decât ne-ar face mulți să credem. O nouă deschidere este destul de plauzibilă în viitorul apropiat.

Ca parte a acestei uverturi, Biden ar putea, printre multe alte lucruri, să sublinieze trădarea flagrantă (și ceea ce este și mai nescuzabil, absurdă) a lui Putin față de Xi. Acesta din urmă pare conștient că parteneriatul său cu Putin implică riscuri.

Biden și Xi ar putea să ajungă la un dezgheț diplomatic, deoarece Putin tocmai a depășit limitele și a comis încă un act de autodistrugere. Și asta ar putea fi principala consecință a pariului său nuclear din Belarus, conchide Fred Kaplan.

Quarterly Report - Editia 4

O dronă a ucrainenilor ar fi atacat, la o distanță record, un obiectiv militar din Rusia
O dronă a ucrainenilor ar fi atacat, la o distanță record, un obiectiv militar din Rusia
O dronă a serviciului de informaţii al Apărării (GUR) din Ucraina a atacat duminică un radar de detectare a ţintelor cu rază lungă de acţiune "Voronej M", situată în Orsk, în regiunea...
Cea mai mare problemă a lui Volodimir Zelenski, pe frontul din Ucraina. Ce s-ar fi întâmplat fără sprijinul NATO
Cea mai mare problemă a lui Volodimir Zelenski, pe frontul din Ucraina. Ce s-ar fi întâmplat fără sprijinul NATO
La mai bine de un an și jumătate de când Rusia a reușit să cucerească teritoriile considerate „pro-ruse” din estul Ucrainei, se pun mai multe probleme în discuție: cât va mai susține...
#Ucraina, #razboi, #Rusia, #invazie, #Vladimir Putin, #arme nucleare, #Belarus , #Razboi Ucraina