SUA dau liber Ucrainei să folosescă arme occidentale pentru a elibera teritoriile anexate de Rusia

Secretarul de stat american Antony Blinken a afirmat că Statele Unite nu se opun ca Ucraina să utilizeze armele furnizate de Occident pentru a elibera teritoriile în care Rusia a organizat referendumuri pentru alipire, relatează Ukrainska Pravda.

„Noi și multe alte țări am fost deja foarte clari: nu recunoaștem și, de fapt, nu vom recunoaște niciodată anexarea teritoriilor ucrainene de către Rusia. Ucraina are dreptul absolut să se apere pe întreg teritoriul său, în special pentru a-și lua înapoi teritoriile care au fost confiscate ilegal de Rusia într-un mod sau altul”, a declarat Anthony Blinken.

Conform secretarului de stat american, armele pe care atât SUA, cât și alte țări le oferă Ucrainei au fost utilizate eficient pentru recâștigarea teritoriilor, cu precădere cele din nord-estul și sudul țării.

„Ucrainenii vor continua să facă ceea ce trebuie să facă pentru a-și recupera pământul care le-a fost luat. Vom continua să-i sprijinim în aceste eforturi”, a mai afirmat Blinken.

La afirmațiile șefului diplomației americane a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov: „din ce în ce mai mult partea americană intră de facto în acest conflict, din ce în ce mai mult partea americană se apropie de a deveni parte a acestui conflict, care este extrem de periculos”, a afirmat Dmitri Peskov, conform Interfax.

NATO a transmis că nu va recunoaște referendumurile organizate de Rusia în regiunile aflate sub ocupația forțelor invadatoare și nici anexarea Crimeei.

De asemenea, și numeroase țări ale lumii au informat că nu vor recunoaște referendumurile organizate în regiunile Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie.

Occidentul și China au respins categoric așa-zisele referendumuri din Ucraina și au precizat că nu va exista nicio schimbare în sprijinul lor pentru Ucraina. „Răspunsul NATO va consta în intensificarea sprijinului”, a dat asigurări secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. China, o țară curtată de Vladimir Putin în contextul războiului din Ucraina, a cerut respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.

„China a luat notă de ultimele evoluții ale situației din Ucraina și poziția noastră este clară și constantă, și anume suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor trebuie respectate”, a declarat marți ambasadorul chinez la ONU, Zhang Jun.

Pe termen scurt, răspunsul SUA și cel al UE, dar și al altor țări ar putea fi în materializarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei. Statele Unite și UE au anunțat deja că pregătesc o nouă rundă de sancțiuni, acestea urmând să vizeze organizatori ai „referendumurilor”, dar și entități și companii din afara Rusiei care sprijină aparatul de război al regimului Putin.

Moscova revendică un vot masiv pentru anexare, de peste 90%

Moscova revendică un vot masiv pentru anexare, de peste 90%, dar nu există îndoieli că rezultatele fuseseră decise cu mult înainte de organizarea acestui vot ilegal și contrar normelor internaționale. Cele patru așa-zise referendumuri desfășurate de vineri până marți au urmat scenariul aplicat în cazul anexării Peninsulei Crimeea, în 2014.

La fel ca în cazul Crimeei, autoritățile ruse au anunțat un vot masiv pentru „da” Rusiei, trecând de peste 90% în Donețk și Zaporojie, chiar până la aproape 99% în Lugansk, și atingând aproape 90% în Herson. În cazul Crimeei, autoritățile ruse au pretins că 97% din alegători au ales să adere la Rusia.

Însă rezultatele anunțate de Moscova contrastează cu sondajele efectuate pe tema dacă Rusia și Ucraina ar trebui să fie o singură țară. Un sondaj efectuat în exclusivitate de CNN cu câteva zile înainte de invadarea Ucrainei arată că aproape unul din cinci locuitori din sudul și estul Ucrainei, considerate cele mai proruse zone, și-ar fi dorit să trăiască în Rusia, procentajele fiind de 18% în Est și de 16% în Sud.

În mărturisiri acordate presei occidentale, localnici au declarat că „referendumurile” au fost organizate în grabă, fără campanie, iar autoritățile ocupante au recurs la diferite tertipuri de presiune pentru un vot favorabil opțiunii lor, precum și la amenințări. De exemplu, membri ai comisiilor înființate de Moscova s-au deplasat cu urne și liste din ușă în ușă însoțiți de soldați înarmați.

Nu există informații concrete despre prezența la vot, dar mass-media finanțată de Kremlin susține că populația a participat cu entuziasm.

Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a pregătit deja un proiect de lege menit să oficializeze noile anexări. Votul va trece în mod sigur, atât în Duma de Stat, cât și în Consiliul Federației, camera superioară a Parlamentului rus. Președintele Dumei, Veaceslav Volodin, a anunțat vinerea trecută că va „susține” votul pentru alipire pregătit din timp de Moscova. Un discurs al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, este preconizat a fi ținut în fața celor două camere reunite.

Acest discurs era așteptat pentru vineri, 30 septembrie, dar președinta Senatului rus, Valentina Matvienko, a declarat marți seara că forul legislativ pe care îl conduce se va reuni pe 4 octombrie pentru a dezbate despre rezultatele „referendumurilor”. Conform agenției de presă TASS, deputații ruși au fost înștiințați deja să-și facă trei teste anti-COVID-19 pentru a putea fi prezenți la un „eveniment important”. Cele patru regiuni ucrainene ar urma să fie fuzionate în subiectul federal Crimeea, la conducerea căruia ar putea fi numit Dmitri Rogozin, fost ambasador al Rusiei la NATO și viceprim-ministru.

Americanii vor să înarmeze și să reconstruiască Ucraina cu banii rușilor. 3 miliarde de euro ar ajunge anual la Kiev

Statele Unite speră că reuniunile de primăvară ale FMI şi ale Băncii Mondiale vor face posibilă să avanseze, împreună cu ţările partenere, proiectul de a folosi activele blocate ale...

Statele Unite pregătesc ajutoare financiare uriașe pentru Ucraina și Israel, după o perioadă îndelungată de dispute politice pe această temă

Camera Reprezentanţilor Statelor Unite va vota săptămâna aceasta asupra unor proiecte separate de ajutoare pentru Ucraina şi Israel, după luni de dispute politice între administraţia Joe...