UDMR, „aliații de serviciu” pentru majoritatea guvernărilor de după '89. Cum poate risca partidul lui Kelemen Hunor să nu mai prindă Parlamentul

De la înființarea sa, în decembrie 1989, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a reușit să ia parte la majoritatea guvernărilor din România, indiferent de orientarea politică. Este și unul dintre cele mai stabile partide din România, de la formare având doar 3 președinți: scriitorul Domokos Géza, Markó Béla și Kelemen Hunor.

Partidul se confruntă însă cu un fenomen îngrijorător în ultimii ani, scăderea numărului de votanți. La ultimele cicluri electorale a planat mereu acest pericol de a nu trece pragul electoral, însă partidul a reușit, cumva, în ciuda sondajelor nefavorabile, să treacă la limită acest prag.

Analistul și jurnalistul Ion M. Ioniță consideră că existența UDMR în politica românească este benefică, contribuind mult la stabilitate și fiind, de-a lungul timpului, un actor important în producerea majorității parlamentare.

„Faptul că a reprezentat minoritatea maghiară în Parlament și în guvernări. Așa se explică faptul că, deși nu are foarte multe procente, comunitatea maghiară scade și ea, cum scade toată populația României, au din ce în ce mai puține voturi. Dar și-au păstrat întotdeauna un scor peste pragul electoral. Așa încât și-au păstrat și acest rol. Vedeți că, atunci când este nevoie de o majoritate, nu se ajunge la numărul suficient de voturi”, a afirmat Ion M. Ioniță pentru Ziare.com.

Analistul consideră că partidul a rămas relevant în politica mare românească, chiar și când era în opoziție, datorită faptului că avea oameni prezenți în toate structurile instituțiilor și în administrația centrală.

„Un partid ca UDMR, o formație politică, poate să creeze această majoritate. Ceea ce explică încă o dată de ce au fost la putere sau a fost aproape de putere. Iar chiar și când au fost în opoziție, influența lor a rămas destul de importantă, pentru că au avut oamenii în structurile instituțiilor, în structurile administrației centrale. Bineînțeles, nu numai la nivelul local, acolo unde minoritatea maghiară este semnificativă. Așa încât asta explică faptul că au jucat acest rol important și a fost o decizie foarte bună”, a mai spus Ioniță.

Jurnalistul punctează faptul că UDMR a reușit de-a lungul timpului să-și contureze această imagine de politicieni capabili și „mai serioși”, prin proiectele lor și prin banii pe care i-au atras în județele lor.

Pendulările între partidele de diferite culori politice sunt de înțeles, crede jurnalistul, în contextul în care în cadrul UDMR sunt mai multe grupări cu diferite convingeri.

„La origine, UDMR nu este cum ar veni un partid politic, de stânga, de dreapta, el are mai multe grupări, să spunem, deci se poate alia cu diverse structuri, cu diverse majorități. Nu are o problemă din acest punct de vedere. Dar, bineînțeles, lucrurile au evoluat și acum, sigur că vorbim despre influența foarte mare pe care o are Fidesz, partidul lui Victor Orban, asupra UDMR și, bineînțeles, asupra comunităților maghiare din România”, a mai spus analistul.

Acesta precizează că numărul votanților UDMR scade în contextul plecărilor din țară, care nu se rezumă doar la exodul etnicilor români. În ciuda acestui fenomen, spune Ioniță, UDMR nu este încă în pericol de a nu mai intra în parlament, fiind menținut pe pragul de 5%, în contextul în care scăderea populației este generalizată.

„Da, dacă se întâmplă să crească prezența la vot, să meargă mult mai mulți, pot apărea probleme. Dar, cum să vă spun, cred că UDMR știe foarte bine și clasa politică a știut foarte bine cât de important este ca UDMR să fie reprezentat în Parlamentul României. Este cu adevărat important ca o comunitate, cum este comunitatea maghiară, să participe în viața politică, să fie reprezentată, cum sunt și alte comunități, evident”, a mai spus acesta.

UDMR, tocmai din cauza emoțiilor legate de întrunirea pragului electoral, sunt ajutați de celelalte partide politice, în contextul în care sunt niște aliați care se țin de cuvânt.

„Pe de altă parte ați văzut încă un lucru care se întâmplă la alegeri. UDMR câștigă voturi, câte 1.000-2.000 de voturi în Dolj, Olt și alte asemenea județe unde nu sunt comunități maghiare. Evident, acele voturi vin de undeva și reprezintă o mână întinsă, UDMR, pentru a nu exista emoții legate de depășirea pragului electoral. Da, bineînțeles, pentru că e foarte folositor să ai lângă tine pe cineva pe care te poți baza.”, a mai spus Ioniță.

Istoria politică a UDMR

De la înființarea sa, în decembrie 1989, până în 1996, UDMR s-a situat în opoziție față de Frontul Salvării Naționale condus de Ion Iliescu. Prima guvernare a venit în 1996, cu Convenția Democrată Română, până în 2000.

Aceștia au susținut Guvernul Năstase (PSD+PUR) între 2000 și 2004, dar nu au luat parte la coaliția de guvernare.

Între 2000 și 2004, UDMR a luat parte la guvernarea D.A, rămânând în coaliție cu PNL după plecarea PDL în Opoziție. De regulă, UDMR-ului i se repartizau ministerele mai puțin importante.

După alegerile parlamentare din 2008, UDMR a intrat în opoziție, însă, în 2009, după căderea Guvernului Boc, Uniunea revine la guvernare în Guvernul Boc 2, cu PDL și UNPR.

Au urmat niște ani de opoziție în perioada USL (PSD-PNL-PC), după care UDMR au revenit la guvernare în Guvernul Ponta 3, în 2014, cu PSD, PC, UNPR și PLR.

UDMR nu a mai făcut parte și din Guvernul Ponta 4, între decembrie 2014 și noiembrie 2015.

După ce au luat pauză de la guvernare timp de câțiva ani, însă a susținut PSD la Guvernare, printr-un protocol semnat între cele două partide, UDMR au revenit în 2020 în coaliție cu PNL și USR-PLUS în Guvernul Cîțu, din decembrie 2020, până în noiembrie 2021. Au rămas și în Guvernul lui Nicolae Ciucă, însă au părăsit coaliția în 2022, din cauza neînțelegerilor.

În acești aproape 35 de ani de existență politică, UDMR este unul dintre partidele care au stat cel mai mult la guvernare sau au susținut și beneficiat de pe urma guvernărilor, indiferent de culoare politică pe care o aveau acestea, ajungând să fie mereu o soluție de compromis pentru a forma majorități parlamentare.

Kelemen Hunor, candidat la președinție, și-a prezentat poziția asupra unor teme fundamentale. Ce spune liderul UDMR despre căsătorie și despre avort

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a fost întrebat miercuri, 2 octombrie, după ce şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale, despre avort şi despre parteneriatul civil între persoanele...

Prima femeie președintă a Mexicului a depus jurământul: ”Guvernul nostru va garanta toate libertăţile”

Claudia Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului, a depus marţi, 2 octombrie, jurământul pentru un mandat de şase ani. „Sunt mamă, bunică, om de ştiinţă şi credincioasă iar,...