De ce este suspectata noua guvernare ca mimeaza desfiintarea Sectiei Speciale. "Nu exista mare diferenta intre ce avem acum si ce vom avea in viitor"

Principalul obiectiv in Justitie anuntat de noul guvern, desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), pare a fi in pericol dupa ce liderul deputatilor UDMR din Camera Deputatilor, Csoma Botond, a declarat ca este de acord cu desfiintarea SIIJ, dar ca vrea infiintarea unei structuri similare in cadrul Parchetului General. Mai mult, acesta a subliniat ca a vorbit cu "colegi din PNL", care ii sustin ideea.

Expertii in Drept si asociatiile magistratilor au criticat dur anuntul UDMR sustinand ca, in acest context, nu ar mai fi vorba de nicio desfiintare a Sectiei Speciale, ci doar un efort de redenumire si renastere a unei structuri care oricum se afla deja in cadrul Parchetului General. Pe de alta parte, liderii liberali de la Camera Deputatilor si Comisia Juridica sustin ca nu a fost discutat oficial un proiect de renastere a SIIJ si, la fel ca si magistratii, sustin ca decisiva va fi decizia CJUE cu privire la Sectia Speciala, decizie ce va trasa linii obligatorii cu privire la aceasta structura de parchet.

"Nu exista mari diferente cu ce avem acum"

Laura Stefan, expert anticoruptie, este de parere ca in propunerea liderului UDMR nu exista practic mari diferente cu actuala Sectie Speciala si nu rezolva probleme structurale ale acesteia, faptul ca procurorii de acolo trebuie sa aiba competente pe toate infractiunile, si in plus, nu raspund criticilor enuntate de avocatul general al CJUE.

"Pai este deja o sectie speciala in Parchetul General. Poate liderul UDMR nu stie acest lucru. Deci nu inteleg prin ce anume ar fi ea diferita, ca i s-ar schimba doar numele? Nu vad alte diferente. Pentru ca daca citim ce a scris Avocatul General al CJUE in concluziile lui, acolo sunt listate o serie de provocari pe care le are SIIJ, ca nu rezulta ca magistratii sunt intr-adevar o prioritate in sensul ca exista foarte multa coruptie in magistratura, ca nu a fost justificata infiintarea SIIJ, ca nu avem suficiente garantii ca sectia asta e independenta si asa mai departe.

Desfiintarea Sectiei Speciale si infiintarea unei alte sectii speciale nu rezolva in niciun fel problema. Singurul lucru pe care-l putem intelege este ca nu vor sa desfiinteze SIIJ. Vad ca incet incet toate temele de campanie din Justitie se cam sting in acest inceput de an. Speranta este ca totusi glumeste, pentru ca, asa cum o anunta, nu exista mare diferenta intre ce avem acum si ce vom avea in viitor", a declarat Laura Stefan, expert anticoruptie in cadrul ONG-ului EFOR.

Structurile de parchet trebuie sa vizeze faptele si nu calitatea persoanelor

Judecatorul Cristi Danilet este de parere ca o astfel de reinfiintare a SIIJ nu raspunde principalelor critici venite de la organismele internationale, si anume ca exista o structura de parchet ce vizeaza nu atat o anume categorie de fapte ci calitatea persoanelor anchetate.

"Sectia Speciala este deja o directie in cadrul PG, deci este o bazaconie, un nonsens, sa desfintezi sectia si sa o reinfiintezi sub o alta denumire tot la Parchetul general.

Ce nu se intelege la aceasta sectie este ca actuala SIIJ urmareste magistratul pentru orice fapta ar comite el. De exemplu, daca furi un borcan de muraturi sau comiti un act de coruptie sau trafica un minor - magistratul ar fi urmarit de aceasta Sectie Speciala. Or, daca ea ar fi desfiintata, magistratul ar fi urmarit in functie de infractiunea comisa de o anumita structura. Pentru un furt simplu de parchetul curtii de apel, pentru un act de coruptie de DNA iar pentru trafic de DIICOT. Cu alte cuvinte, magistratul nu ramane nepedepsit, ci ar fi anchetat de procurorii de la structura ce se ocupa de acea infractiune. Deci este urmarita fapta si nu calitatea pe care o are persoana. In scenariul desfiintarii SIIJ, magistratii vor fi anchetati de procurorii de la structurile actuale.

Este exclus ca o astfel de reinfiintare a sectiei speciale sa satisfaca criticile venite de la Comisia Europeana sau Comisia de la Venetia. Asta pentru ca cele doua institutii au criticat existenta unei sectii care ancheteaza persoanele in functie de calitatea lor. Ceea ce trebuie facut este ca structurile sa urmareasca faptele si nu persoanele.

Pana acum magistratii sunt singurii care au o structura speciala pentru ei. Adica ai coruptie in politie, ai corupti in politica, in administratie, dar tu infiintezi o sectie speciala pentru magistrati. E stupid. Noi avem intr-un an maxim zece dosare cu magistrati, a declarat judecatorul.

Magistratii nu sunt lipsiti de aparare

Judecatorul Cristi Danilet subliniaza ca magistratii nu sunt o categorie lipsita de aparare in fata unor presupuse santaje venite din partea DNA, asa cum a declarat liderul UDMR.

"Este exact ca in cazul parlamentarilor care trebuie sa dea o lege care ii priveste si pe ei. Asa este si in cazul magistratilor, ceea ce nu inseamna ca ei trebuie anchetati si judecati de o alta structura. Exista deja un sistem de control. DNA-ul este verificat de o instanta de judecata. La fel cum este acum situatia Laurei Kovesi, care s-a plans la instanta de durata lunga a anchetei SIIJ. Intotdeauna deasupra procurorilor se afla un judecator care poate verifica actele lui. Alta formula nu s-a inventat si nu cred sa existe. Daca exista alti magistrati care se simt santajati ei au posibilitatea sa faca o plangere. La fel se pot plange la CSM in legatura cu o astfel de cauza. Nu vorbim de o categorie lipsita de mijloace de aparare. Intotdeauna poti ataca atat la CSM cat si la judecator.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie au criticat si ele propunerea lui Csoma Botond, cerand desfiintarea neconditionata SIIJ.

"Orice incercare de redenumire a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, inclusiv prin translatarea sa in cadrul PICCJ sub forma unei directii, precum si renasterea unei astfel de structuri, sub orice forma, sunt la fel de nocive. Principial, orice unitate centralizata si specializata care ar putea ancheta magistratii este incompatibila cu cerintele statului de drept. Modelul legislativ anterior, care presupunea repartizarea teritoriala, orizontala si verticala, a structurilor de parchet ce puteau investiga magistratii (PICCJ, parchetele de pe langa curtile de apel, DNA, DIICOT), era unul descentralizat si deconcertat, cu rezultate notabile (inclusiv magistrati condamnati), oricum, cu riscuri mult mai mici de control asupra centrului de comanda, asa cum arata si Avocatul General al CJUE.", arata cele doua asociatii.

DNA: "Un atac direct si nefondat la adresa institutiei"

Si DNA-ul a reactionat vineri, 15 ianuarie, fata de declaratiile lui Csoma Botond exprimandu-si "ingrijorarea" fata de "atacurile publice venite din partea reprezentantilor partidelor politice". "Nu exista nicio hotarare definitiva a vreunei instante care sa constate savarsirea presupuselor abuzuri comise de procurorii D.N.A.; numarul de dosare inregistrate la nivelul D.N.A. care vizeaza procurori si judecatori a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrati, iar numarul sesizarilor din oficiu a constituit un procent redus din numarul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plangerilor si denunturilor depuse de cetateni.

De altfel, sustinerile privind deschiderea de dosare penale ca urmare a dispunerii vreunei solutii de achitare este lipsita de temei logic, avand in vedere multitudinea de exemple de judecatori care au pronuntat solutii de achitare in cauzele D.N.A. si care nu au fost anchetati, precum si trimiterea in judecata a unui numar similar de procurori sau judecatori in materie civila", se arata in comunicatul DNA.

Mai mult, parchetul anticoruptie arata ca daca in perioada 2002 - octombrie 2018, perioada in care a avut in competenta fapte de coruptie si asimilate coruptiei savarsite de magistrati, au fost trimisi in judecata 161 de magistrati, 100 dintre acestia fiind condamnati. "In acelasi timp, dupa pierderea de catre D.N.A. a competentei privind infractiunile de coruptie savarsite de magistrati (octombrie 2018) si pana la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis in judecata pentru coruptie", se mai arata in documentul citat.

Liderii PNL sustin ca nu au existat discutii oficiale cu privire la infiintarea unei noi sectii speciale

Desi liderul grupului UDMR din Camera Deputatilor a precizat ca a vorbit cu "colegi din PNL" care ii sustin propunerea, liderii liberali au negat faptul ca s-au purtat astfel de discutii, ba mai mult, au subliniat ca nu sustin, cel putin in nume personal, infiintarea unei structuri similare.

"Nu am avut discutii institutionale pe tema aceasta. Deci nu am avut astfel de discutii in cadrul grupului parlamentar. Noi sustinem clar desfintarea Sectiei Speciale. Cu privire la cealalta procedura, ulterioare desfiintarii SIIJ, urmeaza sa se analizeze cu ministerul Justitiei care e cea mai buna solutie.

Opinia mea personala, este ca aceste atributii ar trebui sa se intoarca acolo de unde au fost centralizate la Sectia Speciala. Insa este doar strict opinia mea personala, si nu a grupului parlamentar PNL, pentru ca nu am avut inca o astfel de discutie. Discutia pe care stiu sigur ca am avut-o este acea ca vom face tot ceea ce ne sta in putinta sa desfintam Sectia Speciala, bineinteles printr-o lege care sa stea in picioare din punct de vedere constitutional", a declarat Gabriel Andronache, liderul grupului parlamentar al PNL.

"Nu am fost consultat de cei de la UDMR cu privire la o astfel de solutie ulterioara desfiintarii SIIJ.

Daca nu avem o structura teritoriala si daca nu avem procurori cu o minima specializare astfel incat sa avem competenta dupa fapta si nu dupa persoana, nu am rezolvat nimic. In plus, mai este si dosarul de la CJUE, unde vom avea o hotarare care ne va impune obligatii. Nu putem sa ne ducem spre o structura care sa aiba o competenta exclusiv pe persoana. Trebuie sa avem o competenta pe fapte, asa cum a existat o structura si la nivelul DNA care se ocupa de faptele de coruptie ale magistratilor. Pana la urma va fi o chestie obligatorie la nivel de drept comunitar, nu e o chestie orientativa", a declarat si Cristian Bacanu, deputat liberal, secretar al Comisiei Juridice.

In ceea ce-l priveste pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, acesta a spus doar ca "nu comenteaza declaratiile colegilor".

UDMR vrea o "Sectie Speciala II"

Desi UDMR, partidul care a votat infiintarea Sectiei Speciale pentru magistrati, a acceptat cu greu in timpul negocierilor pentru formarea noului guvern obiectivul desfiintarii SIIJ, acum anunta ca vrea practic infiintarea unei noi SIIJ.

Csoma Botond, liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputatilor, a anuntat joi, 14 ianuarie, ca UDMR e de acord cu desfiintarea Sectiei speciale pentru magistrati (SIIJ), dar nu vrea ca atributiile sectiei sa revina la DNA, ci sa fie preluate de un departament special din Parchetul general, potrivit publicatiei Maszol.ro. El a spus ca a discutat si cu "colegii din PNL", care sustin aceeasi idee.

El a citat in sprijinul opozitiei fata de revenirea la DNA a atributiilor de investigare a magistratilor presupusele abuzuri ale DNA. "Suntem de acord cu desfiintarea Sectiei Speciale, dar le-am spus celor de la USR ca nu suntem de acord ca aceste atributii sa revina la DNA. Vrem garantii ca abuzurile petrecute in trecut sa nu se repete. Solutia ar fi sa se infiinteze o structura in cadrul Parchetului general, sub controlul procurorului general sau a adjunctului desemnat de acesta", a mai spus Csoma Botond pentru Maszol.ro.

El a adaugat ca si liberalii sunt de acord cu aceasta pozitie. "Nu trebuie sa oferim nici un spatiu santajului in lupta anticoruptie. Vor fi necesare alte negocieri in coalitie inainte sa inaintam un proiect de lege", a mai spus liderul UDMR.

Reactie dura a DNA dupa declaratiile sefului deputatilor UDMR: "Un atac direct si nefondat la adresa institutiei"

Asociatiile magistratilor cer desfiintarea neconditionata a Sectiei Speciale: Orice incercari de renastere a unei astfel de structuri sunt nocive

Dumitru Buzatu, eliberat din închisoare după ce a făcut un denunț la DNA. Decizia instanței în cazul fostului baron PSD

Tribunalul Vaslui a decis luni, 15 aprilie, plasarea în arest la domiciliu a fostului lider PSD Dumitru Buzatu, acuzat de luare mită, aflat până acum în arest la Penitenciarul Vaslui....

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...