Legea privind statutul de autonomie a Tinutului Secuiesc, respinsa de Senat

Plenul Senatului a respins, in sedinta de marti, propunerea legislativa privind Statutul de autonomie a Tinutului Secuiesc, initiata de deputatul Becsek Garda Dezso si de senatorul Sogor Csaba (UDMR).

Propunerea de lege a fost respinsa cu 54 de voturi impotriva, cinci voturi pentru si doua abtineri.

Aceasta viza autonomia judetelor Covasna si Harghita si a unei parti din judetul Mures prin constituirea lor intr-o regiune autonoma cu personalitate juridica in cadrul statului roman.

Propunerea primise un raport de respingere din partea Comisiilor de specialitate considerandu-se ca "incalca in mod flagrant principiile si normele de natura constitutionala, potrivit carora Romania este un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil, iar potrivit art. 2 suveranitatea nationala apartine poporului roman, pe care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum".

"Niciun grup si nicio persoana nu poate executa suveranitatea in nume propriu. Organizarea administrativ-teritoriala a acestei regiuni autonome este una proprie (tinut, scaune), cu institutii politico-administrative specifice (consiliu de autoadministrare, consiliu scaunal, comisie scaunala, etc.), depasind limitele organizarii statale recunoscute de legea fundamentala, care prevede ca teritoriul statului roman este organizat in comune, orase si judete, acestea fiind singurele unitati administrativ-teritoriale recunoscute", se mai arata in raportul intocmit de senatorii juristi si de cei din Comisia pentru administratie publica.

In documentul citat se mai prevede ca "sub pretextul principiului autonomiei locale consacrat de Constitutie", initiatorii propunerii de lege au dorit "existenta unui teritoriu rupt de statul national, unitar si indivizibil prin crearea de institutii si societati comerciale proprii, camere de comert proprii, politie proprie, protectie sociala si asigurari sociale proprii, ca si o structura administrativa interna proprie".

De asemenea, senatorii din Comisiile de specialitate au considerat ca si prevederile art. 11 din propunerea de lege sunt in contradictie cu legea fundamentala.

"Folosirea libera a simbolurilor natiunii maghiare, asa cum se prevede la art. 11, este in contradictie cu prevederile art. 12 din Constitutie, care, reglementand simbolurile nationale, se refera la drapelul Romaniei, ziua nationala a Romaniei, imnul national al Romaniei, stema si sigiliul statului roman, precum si reglementarile cu privire la folosirea acestora", se mai arata in raportul Comisiilor.

In document se mai spune ca si prevederea din propunerea de lege potrivit careia limba maghiara are acelasi statut ca limba romana incalca Constitutia.

Senatul este for decizional in acest caz. Propunerea de lege a fost respinsa si de Camera Deputatilor in sedinta din 12 octombrie 2005.

Prima reacție a universității care a constatat plagiatul lui Ponta: „Nu e nici primul, nici ultimul politician hoț"

Fostul premier Victor Ponta a primit înapoi titlul de doctor în Drept după ce câștigat procesul prin care a contestat retragerea acestuia la Înalta Curte de Casație și Justiție(ÎCCJ)....

Cum se poate vota prin corespondență. Termenul limită pentru înregistrare

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă publicarea "Ghidului alegătorului prin corespondenţă - alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024" şi a "Ghidului alegătorului prin...