Ambitiile si putintele Elenei Udrea

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Duminica, 13 Iulie 2008, ora 23:38
8452 citiri
Ambitiile si putintele Elenei Udrea

Se pare ca in politica romanesca a fi frumusica, sexy chiar, blonda si bine imbracata echivaleaza, paradoxal, cu a purta pietre de moara agatate de glezne.

Elena Udrea stie exact cat sunt ele de grele. Departe de mine intentia de a o privi ca pe un geniu neinteles. Dimpotriva, Elena Udrea a spus o multime de prostii, culminanad cu monumentala gafa din emisiunea lui Robert Turcescu, insa poate niciun alt personaj politic nu a avut parte de o campanie la fel de sustinuta de trimitere in derizoriu, campanie pe care ea insasi a alimentat-o, de altfel, copios.

Primele declaratii in presa i-au fost precedate de legenda amantei blonde a presedintelui si de imagini in tinute provocatoare. Detalii picante ale unor presupuse intamplari din "biroul oval", ale banuitei rivalitati cu o alta celebra (fosta) prezenta feminina din apropierea lui Train Basescu, dar si cele referitoare la afacerile de proportii ale sotului ei, Dorin Cocos, au bruiat orice mesaj venit din partea Elenei Udrea, chiar inainte ca acesta sa fie emis.

Mai apoi, dupa ce a parasit atat Palatul cat si partidul care o timisese langa Traian Basescu si a trecut cu arme si bagaje in PD, unde a ajuns rapid secretar executiv, Elena Udrea a ramas tot "blonda de la Cotroceni".

A confirmat porecla, devenind practic o portavoce aproape oficiala a presedintelui. Tot ceea ce Traian Basescu nu putea face cu mana lui sau rosti cu vocea lui, facea si rostea Elena Udrea, de la aruncarea cu biletelul roz scris de Tariceanu, pana la operatiuni in cadrul PD.

Acestea din urma, mai ales, i-au atras o mare adversitate din partea unor lideri democrati in frunte cu Vasile Blaga. "Buldogul" si fostul purtator de cuvant, Adriana Saftoiu, au platit, de altfel, scump coalizarea epistolara si nu numai impotriva "mainii lungi" a presedintelui.

Nu poate fi negat insa ca, in tot acest timp, Elena Udrea s-a cizelat mult. Si-a schimbat stilul, in primul rand cel vestimentar, a incercat sa devina mai putin apetisanta si mai credibila, astfel incat propriul aspect sa nu distraga atentia de la mesaj.

Acum, vrea mai mult. Se arunca in batalia electorala uninominala, ceea ce, are franchetea sa recunoasca intr-un interviu din Evenimentul Zilei, o sperie. Este insa dispusa sa joace pe miza mare, garantind succesul cu functia.

Daca disociem vorbele si actiunile Elenei Udrea de infatisarea si legendele sale, cu ce ramane omul politic aflat, iata, in fata primei sale confrunari majore?

Mai e mult pana departe

Elena Udrea are o gandire politica destul de precisa si complexa. In general, analizele sale se dovedesc corecte si patrunzatoare. Dar un politican este cu mult mai mult decat un analist politic cu blog.

Trebuie sa aiba ceva de lider in el, ceea ce ma tem, deocamdata Elena Udrea nu manifesta suficient. Ea insasi afirma ca, deocamdata, face parte din linia a doua a a partidului, desi ocupa o functie foarte inalta.

Sigur, declaratia din Evenimentul Zilei poate fi o remarcabila dovada de realism sau o mimata modestie care sa mai calmeze adversitatile la adresa ei in partid.

Aceasta este, de altfel, o alta mare problema a Elenei Udrea. Are foarte multi dusmani in PD-L, chiar daca ea ar vrea sa indulceasca acest cuvant: "Dusmani e mult spus... Adevarul e ca m-am cam saturat sa citesc replici referitoare la mine, in presa.

Sunt un om care nu a dat niciodata informatii pe surse, nu imi critic colegii pe ascuns sau in discutii private, cu ziaristii. Ma feresc sa merg pe abordarile personale, iar cand vine vorba de partid, prefer sa functionez dupa principii. Unora nu le place faptul ca poate sunt mai radicala."

Acesti "unii" sunt oameni enervati de ascensiunea rapida a Elenei Udrea, de puterea prezidentiala manifestata prin ea si vad in radicalismul ei nimic mai mult decat directivelele din Dealul Cotrocenilor, pe care nu mai vor sa le urmeze intocmai.

Acesti oameni nu vor ezita sa o saboteze daca vor avea ocazia, inclusiv la viitoarele alegeri.

Pe de alta parte, fidelitatea pe care Udrea o manifesta fata de presedinte este laudabila, cu atat mai mult cu cat ea se manifesta la vedere, intr-adevar radical: ca membru PD-L "este contra naturii sa spui ca nu il sustii pe Traian Basescu".

Intr-o tara in care politicienii isi sustin sefii de partid doar pana la prima vibratie a scaunului acestora, dupa care trec si ei rapid in echipa celor care-l zguduie cu spor, o astfel de consecventa e, pana la urma, salutara.

Atat doar ca, in cazul Elenei Udrea, intreaga prestatie politica se reduce la aceasta fidelitate. Dincolo de ea si de analize corecte, deocamdata Elena Udrea nu a aratat inca mare lucru ca politician. Nu a aratat vreun proiect sau vreo viziune care s-o individualizeze.

O definesc in continuare mai mult tinutele, culoarea parului, machiajul si barfele din jurul ei, dimensiunile taliei si ale bustului si relatia cu presedintele decat propriile actiuni politice.

Dar, desigur, pana in toamna, Elena Udrea mai are timp sa demonstreze in timpul cursei pe cont propriu catre un mandat de Bucuresti ca este ceva mai mult decat "blonda sexy de la Cotroceni".

Poate ca acumularile cantitative vor aduce si saltul calitativ. Premisa de la care pleaca e corecta: "...politicianul se masoara in voturi. Prima evaluare a mea va avea loc, din fericire, in toamna. Dupa rezultat voi sti exact cat valorez, cat merit, cat pot".

Ramane de vazut si cata substanta are Elena Udrea pentru a-si sustine onorabil ambitiile.

Citeste si:
UPDATE Elena Udrea a obținut o nouă amânare. Noul termen stabilit de judecătorii bulgari pentru cererea de extrădare
UPDATE Elena Udrea a obținut o nouă amânare. Noul termen stabilit de judecătorii bulgari pentru cererea de extrădare
Magistrații de la Curtea de Apel din Sofia s-au pronunțat miercuri, 18 mai, în procesul de extrădare a Elenei Udrea. UPDATE 14.25 Avocaţii lui Udrea au cerut amânarea sperând că între...
De la seniorul Coposu la aventurierul Pavelescu
De la seniorul Coposu la aventurierul Pavelescu
Mulți s-au întrebat de-a lungul timpului cum a fost posibil ca PNȚCD să ajungă un partid de buzunar. Să se reducă la o mână de membri fără nume, fără idealuri, fără ideologie....