Cum se împart banii din bugetul Uniunii Europene. Ce state plătesc mai mult decât primesc și care e situația României

În bugetul UE, țările mai bogate din vestul și nordul Europei sunt în principal contribuabili neți, în timp ce membrii din Europa Centrală și de Est sunt în principal beneficiari neți.

UE permite țărilor UE să realizeze împreună mai multe decât ar putea dacă ar acționa singure. Statele membre contribuie la bugetul UE și primesc, de asemenea, fonduri de la acesta. Unele țări ajung să fie contribuabili neți, ceea ce înseamnă că plătesc mai mult decât primesc înapoi, în timp ce altele sunt beneficiari neți, primind mai mult decât contribuie, scrie euronews.com.

Desigur, aceste încasări nu sunt singurele beneficii ale calității de membru al UE. Bugetul comun reflectă principiul UE al solidarității, permițând o dezvoltare semnificativă în diferite domenii în cadrul blocului comunitar.

Care sunt țările UE care contribuie cel mai mult la bugetul UE și care primesc cele mai multe plăți? Care state membre sunt contribuabili neți și care sunt beneficiari neți? Cum variază contribuțiile și încasările pe persoană? Euronews Business a făcut o analiză asupra bugetului UE.

Potrivit Comisiei Europene, în 2023, „Cei patru mari” ai UE sunt cei mai mari contribuabili la bugetul UE: Germania (33,8 miliarde euro), Franța (25,8 miliarde euro), Italia (18,8 miliarde euro) și Spania (13,6 miliarde euro).

Nouă țări au contribuit cu mai puțin de 1 miliard de euro la bugetul UE în 2023, cele mai mici contribuții provenind din Malta (112 milioane euro), Cipru (259 milioane euro) și Estonia (355 milioane euro).

În topul primilor cinci beneficiari s-a aflat Polonia, alături de „cei patru mari” ai UE. Franța a primit 16,5 miliarde euro, urmată de Polonia (14,1 miliarde euro), apoi Germania (14 miliarde euro), Italia (12,8 miliarde euro) și Spania (12,1 miliarde euro).

La coada clasamentului, trei țări au primit mai puțin de 1 miliard de euro de la bugetul UE: Malta (277 milioane euro), Cipru (393 milioane euro) și Slovenia (952 milioane euro).

Zece țări sunt contribuabili neți

Zece țări UE au fost contributori neți, în timp ce 17 au fost beneficiari neți. Țările care au contribuit mai mult la bugetul UE decât au primit sunt:

Germania (19,8 miliarde euro)

Franța (9,3 miliarde euro)

Țările de Jos (6,3 miliarde euro)

Italia (6 miliarde euro)

Suedia (1,6 miliarde euro)

Spania (12,1 miliarde euro)

Austria (1,3 miliarde euro)

Irlanda (1,3 miliarde euro)

Danemarca (1,2 miliarde euro)

Finlanda (0,8 miliarde euro)

Polonia a fost principalul beneficiar net, primind 7,1 miliarde euro, urmată de România (5,9 miliarde euro), Belgia (4,8 miliarde euro), Ungaria (4,4 miliarde euro) și Grecia (3,9 miliarde euro).

Contribuabilii neți sunt, în principal, țările mai bogate din Europa de Vest și de Nord, în timp ce beneficiarii neți sunt, în principal, membrii din Europa Centrală și de Est.

Cu excepția Belgiei și a Luxemburgului, distribuția geografică relevă un decalaj economic est-vest, statele membre mai noi din Europa de Est fiind adesea beneficiare nete.

Contribuții și încasări per persoană

Atunci când luăm în considerare contribuabilii și beneficiarii neți per persoană, situația se schimbă semnificativ din cauza variațiilor mari în ceea ce privește mărimea populației în rândul statelor membre ale UE.

În 2023, contribuțiile la bugetul UE per persoană variau de la 137 euro în Bulgaria la 688 euro în Luxemburg.

În rândul celor „patru mari”, fiecare persoană din Germania a contribuit cu 403 euro, 378 euro în Franța, 318 euro în Italia și 281 euro în Spania.

Țările de Jos, în topul contribuțiilor nete per persoană

În ceea ce privește contribuțiile nete per persoană, Țările de Jos ocupa primul loc în 2023, fiecare olandez contribuind cu 350 euro mai mult decât a primit.

Irlanda urmează cu o contribuție netă de 240 euro per persoană, apoi Germania (235 euro), Danemarca (210 euro) și Suedia (156 euro).

Dintre cei patru mari, Franța a avut cea mai mică contribuție netă per persoană, cu 30 de euro, în timp ce în Italia a fost de 101 de euro și de 137 de euro în Spania.

Luxemburg se detașează ca fiind cel mai mare beneficiar net per persoană

Beneficiarii neți per persoană au variat de la 129 euro în Slovenia la 3.081 euro în Luxemburg - o situație excepțională - în timp ce al doilea cel mai mare beneficiar net, Croația, a primit 619 euro per persoană.

Cele trei țări baltice din UE - Estonia, Letonia și Lituania - au primit fiecare peste 500 de euro încasări nete per persoană.

În timp ce Polonia a fost cel mai mare beneficiar net în termeni nominali, s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce privește încasările nete per persoană, cu 191 euro în rândul celor 17 țări beneficiare nete.

Deși Luxemburg și Belgia se numără printre țările cele mai bogate din UE, ele sunt și beneficiare nete ale fondurilor UE, deoarece ambele țări găzduiesc numeroase instituții ale UE, precum Comisia Europeană și Parlamentul European.

De exemplu, Belgia a avut o încasări nete de 404 euro de persoană, care este mai mare decât Bulgaria (299 euro) și România (307 euro).

Avantajele globale ale apartenenței la UE sunt mai mari decât atât

O sursă a Comisiei Europene a subliniat că aceste cifre nu reflectă avantajele participării la proiectul european comun sau valoarea adăugată a bugetului UE.

„Beneficiile contabile prezentate mai sus acoperă doar o mică parte din avantajele generale ale apartenenței la UE”, a declarat sursa pentru Euronews Business.

„Cheltuielile care par să meargă doar către un stat membru pot aduce beneficii mai multor state membre sau tuturor acestora, având în vedere efectele de propagare puternice ale cheltuielilor UE. De asemenea, cheltuielile pot viza un bun public european care necesită finanțare comună”, a adăugat sursa.

Potrivit Comisiei Europene, bugetul UE servește în primul rând drept instrument pentru investiții, completând bugetele naționale. Obiectivul său principal este de a stimula creșterea economică și de a spori competitivitatea în întreaga UE.

Bugetul finanțează proiecte și inițiative axate pe:

- dezvoltarea zonelor rurale și a regiunilor mai puțin dezvoltate

- protecția mediului

- sprijinirea programelor UE de educație și cercetare

- protejarea frontierelor externe ale UE

- promovarea dezvoltării internaționale

- promovarea drepturilor omului

Când se va simți în România impactul deplin al recalculării pensiilor. Șansele ca guvernul să crească TVA-ul pentru a face rost de bani la buget

Președintele Consililui Fiscal, Daniel Dăianu a comentat măsurile fiscale care ar putea să apară. Daniel Dăianu spune că nu crede că Guvernul va recurge în acest an la creșterea TVA,...

Un fost ministru al Finanțelor dezvăluie pe ce dă statul milioane de euro anual. „Sunt nişte dezvoltatori imobiliari care trăiesc bine”

Statul român plăteşte anual, pentru sediile diverselor instituţii publice, chirii a căror valoare totală depăşeşte o sută de milioane de euro. Cifra a fost făcută publică de către...