Portul unor însemne religioase, precum vălul islamic, poate fi interzis în țările UE, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Joi, 30 Noiembrie 2023, ora 05:17
2185 citiri
Portul unor însemne religioase, precum vălul islamic, poate fi interzis în țările UE, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Val islamic purtat de o femeie musulmană FOTO / newstatesman.com

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit marţi că o administraţie publică poate decide să le interzică portul de însemne religioase, precum vălul islamic, tuturor angajaţilor săi, inclusiv celor care nu lucrează în mod direct cu publicul, transmit AFP.

„Pentru a instaura un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice portul vizibil, la locul de muncă, al oricărui semn ce indică convingerile filosofice sau religioase“, se arată în decizia CJUE.

Curtea se pronunţase deja de câteva ori cu privire la cazuri de interzicere a vălului islamic de către angajatori privaţi, însă aceasta este prima decizie ce priveşte serviciul public.

CJUE s-a pronunţat marţi, 28 noiembrie, după ce comuna belgiană Ans i-a interzis în 2021 uneia dintre angajatele sale, care lucra mai ales fără a avea contact cu publicul, să poarte văl islamic la locul de muncă.

Ulterior, administraţia comunală a modificat regulamentul intern pentru a le impune angajaţilor săi să respecte o neutralitate strictă, interzicând „orice formă de prozelitism“ şi „arborarea oricărui semn evident“ de apartenenţă ideologică sau religioasă, inclusiv în cazul celor care nu lucrează cu publicul.

Angajata vizată a atacat atunci decizia în justiţie, considerând că este discriminatorie şi îi încalcă libertatea de religie.

CJUE, sesizată de tribunalul de muncă din Liege, a decis că „politica de strictă neutralitate pe care o administraţie publică le-o impune angajaţilor săi (...) poate fi considerată ca fiind obiectiv justificată de un obiectiv legitim“.

Curtea consideră „la fel de justificată alegerea unei alte administraţii publice în favoarea unei politici care autorizează, în mod general şi nediferenţiat, portul unor semne vizibile de convingeri, mai ales filosofice sau religioase, inclusiv în contactele cu publicul, sau o interdicţie a portului unor astfel de însemne limitată la situaţiile ce implică astfel de contacte“.

„Fiecare stat membru şi orice entitate infrastatală, în cadrul competenţelor sale, dispun de o marjă de apreciere în concepţia de neutralitate a serviciului public pe care înţeleg să o promoveze la locul de muncă, în funcţie de contextul propriu“, arată Curtea.

Ea precizează că „acest obiectiv trebuie să fie urmărit în mod coerent şi sistematic, iar măsurile adoptate pentru a-l atinge trebuie să se limiteze la strictul necesar“, şi că „le revine jurisdicţiilor naţionale să verifice respectarea acestor exigenţe“.

În martie 2017, în două dosare în Belgia şi Franţa legate de femei musulmane concediate pentru că refuzaseră să renunţe la văl, CJUE stabilise că regulamentul intern al unei firme poate, în anumite condiţii, să prevadă interdicţia portului vizibil de însemne religioase sau politice.

Sibylle Gioe, avocata care o reprezintă pe angajata din Belgia, a subliniat ambiguitatea deciziei instanței. "Legislația Uniunii Europene nu optează pentru o soluție în detrimentul alteia", a declarat ea. "Și mă așteptam la așa ceva."

Decizia a stârnit îngrijorări în unele cercuri

Femyso, o rețea paneuropeană care reprezintă mai mult de 30 de organizații de tineret și studenți musulmani, a descris decizia ca încălcând potențial libertatea de religie și de exprimare.

"Deși sunt înfășurate în neutralitate, interdicțiile privind simbolurile religioase vizează în mod invariabil vălul", a declarat organizația, citând un document din 2022 al Open Society Foundations care argumenta că aceste interdicții se bazează pe discursuri islamofobe care prezintă îmbrăcămintea islamică ca fiind incompatibilă cu neutralitatea.

Decizia ar putea exacerba marginalizarea femeilor musulmane într-un moment în care islamofobia este în creștere, a adăugat aceasta, adăugând: "Femeile musulmane se confruntă deja cu discriminarea pe mai multe motive, iar o astfel de decizie riscă să legitimeze îndepărtarea lor din viața publică."

Organizația a cerut "incluziune la locul de muncă, unde indivizii de toate credințele pot participa pe deplin fără teama de discriminare, inclusiv tinerii musulmani".

Printre cei care au criticat decizia din 2021 a fost Human Rights Watch. "Femeile musulmane nu ar trebui să fie nevoite să aleagă între credința lor și locurile lor de muncă", a declarat Hillary Margolis, din cadrul organizației, într-un comunicat de presă la momentul respectiv.

Astfel de restricții, a spus ea, se concentrează adesea pe femeile musulmane care poartă văluri sau burci și se bazează pe o logică defectuoasă potrivit căreia „obiecțiile unui client cu privire la angajații care poartă îmbrăcăminte religioasă pot învinge legitim drepturile angajaților."

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

Cehii au găsit 800.000 de obuze de artilerie pentru Ucraina și cere ajutor financiar de la UE pentru a le achiziționa
Cehii au găsit 800.000 de obuze de artilerie pentru Ucraina și cere ajutor financiar de la UE pentru a le achiziționa
Liderii europeni caută surse alternative pentru obuzele de artilerie pentru Ucraina ca un potențial plan de rezervă în cazul în care ajutorul militar din partea SUA continuă să fie blocat...
TAS a menținut decizia. Ce se va întâmpla la Jocurile Olimpice
TAS a menținut decizia. Ce se va întâmpla la Jocurile Olimpice
Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne consideră că suspendarea Comitetului Olimpic Rus (ROC) de către Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) "nu a încălcat principiile...
#UE, #Curtea de Justitie, #CJUE, #decizie, #val slamic, #insemne religioase , #stiri externe