Epopeea închegării Bugetului de Stat pe 2025

Autor: Doru Sinca - inginer
Luni, 20 Ianuarie 2025, ora 10:49
4069 citiri

Epopeea închegării Bugetului de Stat pe 2025 - marea încercare din care unii vor ieși oameni de stat, alții vor închide ușa istoriei. Pe dinafară.

Mai sunt două săptămâni până la sfârșitul lunii ianuarie. Până acum, domnul Tánczos Barna, în puținul timp avut la dispoziție, a reușit să calmeze un pic piața financiară. După opinia domniei sale, lucrurile din economia României nu stau chiar așa de rău cum corifeii, care știu ei că ne paște apocalipsa economică, au tot prezis în timpul sărbătorilor. Așa că așteptăm cu interes sfârșitul lunii pentru a vedea proiectul de buget introdus în Parlament, aprobat și intrarea sa în execuție, cum era normal să fi fost din decembrie trecut.

Mă tem că domnul Tánczos Barna n-a dorit să intre foarte adânc în ceea ce toți oamenii așteaptă de ani buni: să fie încasat tot ce a fost legiferat în vechiul buget din 2024 – restanțele la TVA, impozite diverse, accize și altele. Ne-a comunicat numai câteva cifre interesante: 124 de miliarde lei datorii ale firmelor către Bugetul de Stat, din care estimează că 38 de miliarde de lei pot fi încasați în 2025, iar 19 miliarde, TVA, neîncasate. De ce, din ce cauze, ce circumstanțe nefavorabile – nu am aflat. La fel cum nu știm dacă cei responsabili efectiv au avut vreo justificare să nu-i execute legal pe datornici, chiar dacă jenează alte relații, eventual diplomatice.

Acum ceva vreme, la scară istorică (10-20 de ani nu prea contează) era un obicei consacrat: la ieșirea din mandat, fiecare ministru făcea o expunere a ceea ce a făcut și ce nu a reușit, cu motivațiile, subiective dar plauzibile, explicate onest. Nu am auzit ca domnul Marcel Boloș să fi avut vreo tentativă de a ne informa ce a făcut la Ministerul Finanțelor în mandatul său de 3 ani, cu bune și cu rele, căci poate așa nu mai repetăm greșeli care, în echilibrele macroeconomice ale țării, pot duce la dezastre greu de redresat. Și nici de ce nu a ieșit în 2024 să reclame dezmățul creat în Bugetul de Stat, care a dus la cel mai mare deficit bugetar de la criza din 2010 încoace.

Așa am fi putut afla de ce ANAF nu a încasat tot planul aprobat în Bugetul de Stat pe 2024, din ce cauze sau la ce presiuni nu au fost executați datornicii, care au fost consecințele majorărilor de taxe și impozite introduse în 2024, ce efect au avut. Pentru că, dacă mai rău au făcut acele majorări, ar trebui să fie schimbat ceva în sistemul global de taxe și impozite la Bugetul de Stat, să nu perseverăm, dacă rezultatele nu sunt pozitive.

Și tot pe tema încasărilor, poate ar fi interesant de dezvoltat motivul pentru care nu se întâmplă nimic în domeniul energetic, în sensul că nici acum nu știm, din surse oficiale, cât costă să produci un kW, un metru cub de gaze, un litru de benzină sau motorină, deși toate companiile producătoare, cu câteva excepții, sunt de stat. Iar cei care îi controlează și le reglementează activitatea, sunt dependenți de facturile lunare emise către toți actorii economici din domeniu, din care își iau salariile…așa a stabilit Parlamentul. N-ar fi fost rău, dacă nivelul salariilor ar fi atras specialiști de mare valoare. Consecințele acțiunilor lor au dovedit că sunt departe de situația optimă, de cea ideală… nu e cazul. Ce atâta grabă… salariul să meargă.

Domnul Sebastian Burduja, ministrul energiei, a confirmat în săptămânile trecute, că încasările din facturile de energie și gaze, vărsate la Bugetul de Stat au fost mari, că, după ce s-au mai plătit și compensările la furnizori, tot au mai rămas destui bani pentru alte nevoi ale Guvernului. Iar la declarațiile surprinzătoare ale domnului Mihai Precup la Viena, la o întâlnire cu potențiali investitori, cum că Hidroelectrica este cel mai mare furnizor de energie din lume (sic!? - unul dintre tinerii politicieni actuali), domnul Burduja, ca să schimbe subiectul, ne duce în derizoriu, cu teoria că acum 15-20 de ani aveam capacități energetice pe cărbune și gaze de cca 7.000 MWH, care au fost închise. De cine și de ce, fără înlocuire de capacități? Nu e relevant. Restul… e tăcere.

Nu ne spune nici câte unități a închis colegul domniei sale, domnul Virgil Popescu, în mandatul 2021-2022, fără să pună nimic în loc, după care a plafonat prețurile la utilități, la de 4 ori valoarea lor din noiembrie 2021. După cum, nu ne spune câte capacități energetice a repornit, de când e la conducerea ministerului energiei. Ce au făcut autoritățile de control și supraveghere a piețelor? Greu de spus, că de făcut... Mai ușor e să ni se spună cam cu ce preț pe kWh s-ar putea închide exercițiile bugetare ale furnizorilor de energie. L-am auzit de nu știu câte ori și pe un domn, de la Asociația Energia Inteligență, în același registru (or fi rude!?) spunând că 1,2 -1,3 lei/kWh ar fi un preț la care furnizorii ar putea livra energia, după 1 aprilie a.c. Revin la teoria fundamentală a funcționării economiei de piață: bani, marfă, bani. Când modifici un parametru din această paradigmă (după Platon), trebuie să pui și banii pentru echilibrarea pieței. Principiul vaselor comunicante funcționează și în macroeconomie. Am tot dat exemplul Germaniei, dintre membrii UE, poate cea mai lovită de conflictul din Ucraina. De doi ani, tariful manoperei minime a crescut de la 9,30 euro la 12.83 euro, la 1.01.2025. Prețul unui kWh este de 0.26-0.29 euro. Chiar nu cred că germanii sunt darnici din fire. Mutare electoratului lor către dreapta extrema nu e întâmplătoare, e legată de traiul cotidian. Dar sunt sigur că ei știu echilibre macroeconomice, bine de tot. Aștept ca specialiștii noștri, care apără interesele furnizorilor de energie locali, să facă calcule și vis-à-vis de puterea noastră de cumpărare, în spiritul acelei echități europene, convenabilă clasei politice, doar când trebuie să dăm, nu și când trebuie să luăm.

Și dacă mai ne și uităm la profiturile realizate de companiile din energie, din 2021 încoace, vedem că niciuna nu a avut pierderi, chiar au avut un profit de 500-900 de milioane de lei. Paradoxul acestui rezultat nu-l poate explica nimeni, decât dacă vrea să se facă de râs. Căci nu e clar de ce nu se închide ciclul economic al producției de energie, la valori mai mici. Chiar nu toți suntem cu privirea senină, așteptând să coboare pronia cerească, cu bunăstarea în dinți, cum vedem că se prefigurează în spațiul electoral. Nu ne putem preface că nu vedem ce fac furnizorii și traderii în materie de costuri la energie, nimeni nu-i sancționează, timp în care resursele noastre financiare sunt golite abuziv, și nimeni nu are curaj să strige “terminați cu jaful din energie și gaze”, căci rămânem noi, românii, ultimii din UE, la nivel de trai, deși la costul energiei suntem fruntași. Așa echitate concurențială mai zic și eu…?!

Nimeni n-a reacționat, după trei ani în care prețurile au luat-o razna, fără justificare tehnică, singura explicație, fiind că politică de prețuri plafonate, implementată de domnul Virgil Popescu, fostul ministru al energiei, a convenit intereselor partinice ale coaliției. Domnul Boloș s-a bucurat că nu trebuia să pună mare presiune pe cei de la ANAF, să încaseze restanțele datorate de marii contribuabili, ghiveciul creat, cu bună știință, cred eu, de la Fondul de Pensii, a lăsat loc de manevre oculte, vis-à-vis de sumele care ar fi trebuit alocate de la Buget pentru plata diferențelor de la pensiile speciale, și altele introduse în Fondul de Pensii, ca să justifice de ce este nevoie de o nouă lege - vezi PNRR. Toate, votate cu frenezie de parlamentari, pe care, cu greu poți să-i acuzi, că au știut ce au făcut. Totuși, sunt 3 ani de când ministerul energiei este la PNL, și ce vedem sau auzim este că “peste doi ani o să vedem scăderea prețurilor la energie, investițiile vor începe să producă... și tot așa. Dar între timp, ce s-a închis fără discernământ, Green Deal-ul, bată-l vina, de ce nu se repun în funcțiune? E mult mai ușor să amâni cu 2-3 ani analiza costurilor producătorilor de energie, așteptând investiții mărețe, pe fonduri nerambursabile. Cine mai apucă, o s-o ducă puțin mai bine, nu e sigur, dar până atunci... scapă cine poate. Păcat, era un tânăr politician care promitea.

Iar acum, pe scena politică apare o nouă revelație, domnul Bolojan, liderul PNL, care ne îndeamnă să ne întindem cât ne este plapuma. Cei dinaintea domniei sale, se pare că nu știau despre acest precept. Credeau, probabil, că dacă n-ai bani, te duci la bancă și iei.

“Este mult mai corect să le spui oamenilor că nu există garanții pentru creșteri de venituri, iar dacă apare posibilitatea, să vii cu o surpriză plăcută”, a afirmat domnul Ilie Bolojan. “Mărirea salariilor sau a altor drepturi se poate face rapid, printr-o hotărâre de guvern. În schimb, reducerea beneficiilor este mult mai complicată, din cauza contractelor colective de muncă și a altor drepturi legale”. a detaliat el. Dar cine le-a acordat acele “beneficii”?. Doar nu și le-au luat singuri. Tot așa trebuiesc și luate, dacă nu se justifică. Dar să pedepsești o întreagă clasă socială, că cineva nu a știut cum să gestioneze Bugetul de Stat, mi se pare cinic, chiar și pentru un lider confirmat de realizări.

Departe de mine să judec, nu am nici calitatea, nici nu doresc. Eu exprim doar o opinie, ca urmare a acțiunilor politicienilor. Deci, în campania electorală ce au susținut cei aflați la guvernare? Pentru că, indiferent cine era la conducerea guvernului, PNL și PSD au guvernat împreună, în 2024. Lăsând la o parte modul în care și-au făcut fiecare campanie electorală – jenant, zic eu, pentru niște parteneri de guvernare - promisiuni exagerate, nesustenabile, date ca realizabile în noul mandat, au fost cele care au spart timpanele, chiar și al celor care nu doreau să le audă. Domnul Baciu de la PNL, doamna Simona Bucura Oprescu, noua și vechea ministră a muncii din partea PSD, nu mai pridideau cu interviuri, la orice oră de mare audiență, să ne spună cât de bine o s-o ducem după măririle substanțiale de pensii din mandatele lor. Despre legea salarizării la fel, se preconiza că 4.050 de lei, salariul minim brut din 2025 era numai o scurtă perioadă, după care ar urma o altă majorare.

Acum, după ieșirea din creuzetul alegerilor, cu picioarele în apă rece, vedem concluzii, care acum șase luni nici măcar nu erau enunțate ca alternative. Nu spun că nu sunt reale. Ce doresc să spun, este că, pe acele promisiuni, dumneavoastră, domnilor guvernanți și președinți de partide, ați câștigat alegerile, care v-au permis formarea guvernului, o majoritate parlamentară cu care puteți trece legi necesare funcționarii țării, iar acum nu vă puteți deroba de răspundere, că n-ați știut de dezastrul, creat de înaintașii dumneavoastră sau în unele cazuri, chiar de aceleași persoane. Dacă considerați că nu puteți asigura respectarea legilor, cu care tot domniile voastre ne-ați intoxicat cât de bune vor fi pentru noi, faceți un pas în spate, poate sunt alți politicieni, capabili, cu expertiză, nu ca acel domn Precup, care pot găsi soluții și pentru respectarea legilor, și pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice.

S-a văzut din start, cu proiectul de ordonanță “trenuleț”, preocuparea pentru nivelul de trai al populației.

A venit vremea ca risipa făcută în structura stufoasă a guvernului, în administrația centrală de stat, în autorități de reglementare și control, institutele de diverse profile, fără nici o relevanță în progresul economiei sau elevării culturale excentrice, să înceteze, să fie făcută economie acolo unde s-a produs risipă, nu de unde se poate lua mai ușor, cum ne spunea mai sus, voalat, domnul Bolojan. Restructurare este cuvântul de ordine al viitorului apropiat, dar nu de fațadă, cum a mai fost făcută, ci în profunzime, pe criterii, clare, de eficiență și sustenabilitate, odată cu ea fiind corectate și drepturile nejustificate.

Respectul cetățeanului odată pierdut, greu mai poate fi recuperat. Și, niciodată de aceiași oameni care l-au pierdut.

Aștept cu mare interes, recunosc, reconsiderarea indexării pensiilor la aprobarea noului buget.

De ce?

Pentru că vreau să-mi pot plăti facturile la utilități corect, la timp, și după aceea să mai pot și exista. Datoria mea față de stat, mi-am achitat-o în cei 44,5 de ani de muncă. Acum e rândul altora să facă ce am făcut eu o viață, iar cei care gestionează bugetele de asigurări sociale, dacă văd că nu pot asigura sumele necesare, conform legilor în vigoare, să lase pe alții, care poate știu mai bine ce trebuie făcut. Nu de lamentări avem nevoie, ci de soluții și rezolvări. Ceea ce sper că domnul Tanczos Barna este capabil să livreze.

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, in prezent pensionar.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Android 16 vine cu o protecție anti-fraudă care îți blochează telefonul în timpul apelurilor suspecte
Android 16 vine cu o protecție anti-fraudă care îți blochează telefonul în timpul apelurilor suspecte
Google introduce în Android 16 o funcție de securitate care va împiedica utilizatorii să instaleze aplicații sau să modifice setări esențiale în timpul apelurilor telefonice. Această...
Bruxellesul adoptă prima măsură care să întărească economia UE în fața asaltului lui Tump. Va intra în vigoare în octombrie 2027
Bruxellesul adoptă prima măsură care să întărească economia UE în fața asaltului lui Tump. Va intra în vigoare în octombrie 2027
Comisia Europeană anunță prima măsură menită să stimuleze lichiditatea pieței de capital a blocului comunitar, în încercarea de a concretiza promisiunile legate de reducerea barierelor...
#uget, #buget de stat, #romaia, #finante , #stiri financiare
  1. Android 16 vine cu o protecție anti-fraudă care îți blochează telefonul în timpul apelurilor suspecte
  2. Bruxellesul adoptă prima măsură care să întărească economia UE în fața asaltului lui Tump. Va intra în vigoare în octombrie 2027
  3. Decizia BNR cu privire la dobânzile plătite de români. "Menţinerea stabilităţii preţurilor"
  4. Google Maps primește și mai multe funcții de la Waze, iar utilizatorii se tem de o fuziune iminentă
  5. Topul orașele în care s-au făcut cele mai multe angajări în 2024. Unde se plătesc cele mai mari salarii
  6. Google schimbă regulile pe YouTube. AI-ul va detecta utilizatorii care își falsifică vârsta
  7. Bancherii transferă cantități uriașe de aur cu avioanele de la Londra la New York. Demersul vine după măsurile luate de Donald Trump
  8. O nouă ofertă imobiliară uimitoare de la Cluj. O casă care trebuie demolată se vinde cu 150.000 de euro
  9. Avocatul Poporului a transmis poziția față de ”Ordonanța trenuleț”. Cartel Alfa: S-ar putea corecta un posibil exces de zel al guvernului
  10. Producția industrială, în scădere în 2024 -TradeVille