Sfârșitul lumii, așa cum îl știm? Un teoretician avertizează că umanitatea se află pe marginea prăpastiei, între colaps și progres

Este sfârșitul aproape? Așa cum a devenit un subiect frecvent de discuție – fie că e vorba despre un holocaust nuclear, o prăbușire climatică catastrofală, inteligență artificială scăpată de sub control sau un asteroid care se îndreaptă spre Pământ, perspectiva unei lumi în colaps pare să fie un laitmotiv al zilelor noastre, scrie The Independent.

Acum, un teoretician avertizează că civilizația umană de 8,2 miliarde de oameni se află la o intersecție critică: oscilând între ceea ce el prevede că va fi colapsul autoritar și superabundență.

„Civilizația industrială se confruntă cu un declin „inevitabil”, pe măsură ce este înlocuită de ceea ce s-ar putea dovedi a fi o civilizație „postmaterialistă” mult mai avansată, bazată pe energie curată superabundentă distribuită. Principala provocare este că civilizația industrială se confruntă cu un declin atât de rapid, încât acest lucru ar putea deraia apariția unui „ciclu de viață” nou și superior pentru specia umană”, a declarat într-o declarație Dr. Nafeez Ahmed, autor de bestselleruri și jurnalist, care este membru de marcă al Institutului Schumacher pentru sisteme durabile, cu sediul în Regatul Unit.

„Civilizația industrială se află într-un declin inevitabil. Este înlocuită, pas cu pas, de o civilizație postmaterialistă, bazată pe energie curată și distribuită, care ar putea să asigure o abundență superioară. Însă, riscul major este că declinul rapid al civilizației actuale ar putea împiedica această tranziție și ar putea duce la o criză majoră în evoluția umană”, explică Dr. Nafeez Ahmed.

Creșterea autoritarismului și protecționismului, principalele provocări

Cercetătorul britanic adaugă că una dintre principalele provocări ale prezentului este legată de creșterea autoritarismului și a protecționismului economic care împiedică trecerea către soluții mai sustenabile. Protejarea intereselor industriei combustibililor fosili – un factor major în emisiile de gaze cu efect de seră – continuă să rămână o problemă centrală în fața schimbărilor climatice și a evoluției tehnologice.

Totuși, în mijlocul acestor provocări, există și o rază de speranță. Dr. Ahmed crede că, prin investiții în energii regenerabile, inteligență artificială, imprimante 3D și alte tehnologii inovative, umanitatea ar putea să ajungă la o „superabundență” de resurse. Totuși, această tranziție nu va putea avea loc într-un sistem industrial vechi, centralizat, care limitează dezvoltarea și răspândirea acestor noi tehnologii.

„O lume în care umanitatea ar putea să își asigure energie, hrană, transport și cunoștințe fără a dăuna Pământului se află la orizont. Ar putea fi următorul salt uriaș în evoluția umană, dar, dacă nu reușim să evoluăm corect și responsabil în gestionarea acestor noi tehnologii, riscul unui colaps este real”, avertizează Ahmed.

În acest context, profesorul Daniel Brooks de la Universitatea din Toronto, autor al cărții „A Darwinian Survival Guide”, consideră că pericolul este mare, dar, totodată, există posibilitatea ca umanitatea să evite acest colaps, prin schimbarea comportamentului și prin aplicarea unui management responsabil al tehnologiilor emergente.

„Deși nu putem vorbi despre o utopie, și nici despre o apocalipsă inevitabilă, vom fi cu toții responsabili, indiferent de politică sau credințe, pentru ceea ce se va întâmpla. Doar cei care vor reuși să se adapteze și să reconstruiască vor avea un rol în salvarea umanității”, spune Brooks.

Terra se află într-un moment critic

Aceste avertismente vin în contextul în care cercetătorii susțin că planeta noastră se află într-un moment critic, iar presiunea asupra mediului crește, fiind deja depășite șase din cele nouă „limite planetare” care definesc un spațiu sigur de locuit pentru umanitate.

În fața acestui scenariu sumbru, șeful Amnesty International, Agnès Callamard, atrage atenția că nu mai există timp pentru complacere sau inacțiune: „Avem o responsabilitate comună de a salva planeta pentru generațiile viitoare”, spune aceasta.

Astfel, ne aflăm la o răscruce crucială a istoriei umane. Va reuși umanitatea să facă față provocărilor care ne stau în față sau vom ajunge să regretăm că am ratat momentul în care aveam puterea să schimbăm direcția? Răspunsul depinde de fiecare dintre noi, de capacitatea de a evolua și de a înfrunta crizele cu responsabilitate și viziune pe termen lung, susține expertul, citat de The Independent.

Reprezentanții CE, așteptați la București. Care sunt cele mai importante proiecte cu fonduri europene. „Pentru deblocarea PNRR”

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a prezentat duminică, 9 februarie, cele mai importante proiecte strategice finanţate din bani europeni, pe care spune că vrea...

Ministrul Educației nu este de acord cu introducerea unui examen psihologic sau psihiatric pentru candidaţii la președinție. Ce propune în schimb

Psihologul Daniel David, care deţine şi funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării, a dezvăluit că nu ar fi de acord cu introducerea unui examen psihologic sau psihiatric pentru...