Europenii au, în general, un nivel record de încredere în UE și în moneda euro. Ce opinii au românii

Cel mai recent Eurobarometru, publicat vineri, 29 noiembrie, de Comisia Europeană pe site-ul său, arată cel mai înalt nivel de încredere în Uniunea Europeană din 2007 şi cel mai mare sprijin acordat vreodată monedei euro.

Sondajul arată, de asemenea, că europenii au o viziune mai optimistă cu privire la viitor. Ei ar dori ca UE să fie mai puternică şi mai independentă, în special în faţa provocărilor globale actuale.

51 % dintre europeni (56% din români) tind să aibă încredere în UE, acesta fiind cel mai ridicat nivel al rezultatelor din 2007 până în prezent. Încrederea în UE este cea mai ridicată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani (59 %). 51 % dintre europeni au declarat că au încredere în Comisia Europeană, ceea ce constituie un alt record în ultimii 17 ani.

Aproape trei sferturi dintre respondenţi (74 %) afirmă că se simt cetăţeni ai UE, cel mai ridicat nivel din peste două decenii. În plus, mai mult de şase din zece cetăţeni UE (61 % în UE, 67% în România) sunt de asemenea optimişti cu privire la viitorul UE.

În acelaşi timp, 44 % dintre cetăţenii UE (53% în România) continuă să aibă o imagine pozitivă despre UE, în timp ce 38 % au o imagine neutră, iar 17 % au o imagine negativă despre UE.

De asemenea, s-au înregistrat tendinţe pozitive în majoritatea ţărilor implicate în procesul de aderare care au făcut obiectul sondajului. Majoritatea cetăţenilor tind să aibă încredere în UE: Albania (81 %), Muntenegru (75 %), Kosovo (70 %), Georgia (58 %), Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina (56 % fiecare) şi Republica Moldova (52 %). În Turcia, 42 % (cu patru puncte procentuale mai mult decât sondajul anterior) tind să aibă încredere în UE, iar în Serbia 38 % (+ 2 puncte procentuale). 38 % dintre respondenţii din Regatul Unit (+ 6 puncte procentuale) împărtăşesc, de asemenea, această opinie.

Aproape şapte din zece respondenţi (69 %) sunt de acord că UE dispune de competenţe şi instrumente suficiente pentru a apăra interesele economice ale Europei în economia mondială. În mod similar, 69 % sunt de acord că Uniunea Europeană este o oază de stabilitate într-o lume aflată în criză.

Potrivit europenilor, securitatea şi apărarea (33 %) ar trebui să fie principalul domeniu prioritar pentru acţiunea UE pe termen mediu, urmate de migraţie (29 %), economie (28 %), climă şi mediu (28 %) şi sănătate (27 %). În acelaşi timp, 44 % din totalul cetăţenilor consideră că asigurarea păcii şi stabilităţii va avea cel mai mare impact pozitiv asupra vieţii lor pe termen scurt, urmată de asigurarea aprovizionării cu alimente, servicii medicale şi produse industriale în UE şi gestionarea migraţiei (ambele 27 %). În ceea ce priveşte domeniile specifice de acţiune ale UE în sectorul curat, europenii consideră că UE ar trebui să acorde prioritate energiei din surse regenerabile (38 %), urmată de investiţiile în agricultura durabilă (31 %), de infrastructura energetică (28 %) şi de investiţiile în tehnologii curate (28 %).

Sondajul Eurobarometru a înregistrat cel mai mare sprijin din istorie pentru moneda comună, atât în UE în ansamblu (74 %), cât şi în zona euro (81 %). În ceea ce priveşte percepţia asupra situaţiei economiei europene, 48 % dintre europeni (în creştere cu un punct din primăvara anului 2024) o consideră bună, în timp ce 43 % (în creştere cu două puncte) o consideră slabă. Percepţia asupra situaţiei economiei europene s-a îmbunătăţit constant din toamna anului 2019. Numeroşi cetăţeni (49 %) consideră că situaţia economică europeană va rămâne stabilă în următoarele 12 luni.

În faţa războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, aproape nouă europeni din zece (87 % în UE şi 69% în România) sunt de acord cu furnizarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război. 71 % dintre cetăţenii UE (66% în România) susţin sancţiunile economice împotriva guvernului, întreprinderilor şi persoanelor fizice ruse, iar 68 % (55% în România) sunt în favoarea acordării de sprijin financiar Ucrainei. Şase cetăţeni din zece sunt pentru acordarea de către UE a statutului de ţară candidată Ucrainei (56% în România) şi 58% (49% în România) sunt de acord cu finanţarea de către UE a achiziţionării şi furnizării de echipamente militare pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina continuă să fie considerat cea mai importantă problemă la nivelul UE (31 % în UE, 32% în România) din cele 15 puncte din listă (urmat de imigraţie la 28 %, 15% în România, şi de situaţia internaţională la 22 %, 19% în România), în timp ce 76 % dintre respondenţii europeni sunt de acord că invadarea Ucrainei de către Rusia reprezintă o ameninţare la adresa securităţii UE.

Sondajul Eurobarometru standard cu numărul 102 (din toamna anului 2024) a fost realizat în perioada 10 octombrie - 5 noiembrie 2024 în cele 27 de state membre. Per ansamblu, au fost intervievaţi direct 26 525 de cetăţeni ai UE. De asemenea, au fost realizate interviuri în nouă ţări candidate şi potenţial candidate (toate, cu excepţia Ucrainei) şi în Regatul Unit. În România sondajul a fost realizat în perioada 10 - 30 octombrie 2024, fiind realizate 1 044 de interviuri.

Partidul extremist Alternativa pentru Germania vrea o altă Uniune Europeană și cere renunțarea la moneda comună

În februarie, Germania va organiza alegeri anticipate, iar campania electorală, deși încă la început, a generat deja propuneri importante din partea partidelor politice. Printre acestea,...

PIB-ul României, afectat de tarifele lui Donald Trump. Cum va ajunge în țara noastră impactul protecționismului american

Impunerea de tarife vamale de către SUA Europei ar afecta creşterea economică din Germania cu 1,4 puncte procentuale, fapt care ar avea un impact asupra creşterii PIB-ului din România de un...