Euroscepticismul în România și responsabilitatea liderilor politici: ”Se oferă un răspuns simplu la probleme destul de complicate”

Trendul eurosceptic este menținut în România în primul rând pe fondul problemelor economice, de o parte a politicienilor care folosesc discursul populist și eșecurile la nivel extern, oferind cetățenilor „răspunsuri simple” la probleme mai complicate.

Potrivit unui studiu GlobSec, susținerea pentru Uniunea Europeană a oscilat în ultimii ani, însă potrivit datelor furnizate, de la 89% în 2020 a ajuns la 83% în 2024. 89% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani susțin apartenența la UE, cu 8 puncte procentuale mai mult decât cea mai sceptică grupă de vârstă, 35-54 de ani. Totodată, datele furnizate mai arată că încrederea în instituții influențează puternic opiniile cu privire la unele aspecte ale Uniunii Europene, fiind subliniat că cei care au încredere în Guvern, în Parlament, în forțele armate, în președinte sau în mass-media tradiționale sunt mai predispuși să afirme că apartenența la Uniunea Europeană îi permite țării să aibă un cuvânt mai important de spus în problemele globale.

Analistul de politică externă Răzvan Munteanu a subliniat că trendul ascendent al euroscepticismului este unul prezent în întreaga Uniune Europeană. „Vorbim de un curent al populismului și al extremismului la nivel internațional. Vedem aceste discursuri în SUA, în Europa și evident că și în România”, a explicat analistul pentru Ziare.com.

„Este evident că întotdeauna va exista un segment de populație nemulțumit, frustrat de problemele sociale pe care le are”, a subliniat analistul Răzvan Munteanu, arătând că sunt „lideri politici care vor acapara acest electorat”, care „nu este unul nou în România” și care „poate să crească, poate să scadă”.

„Vorbim de un anumit tip al clasei politice care preia niște probleme destul de complicate, oferind un răspuns simplu”, a mai spus Răzvan Munteanu, analist politică externă

„O altă cauză ar fi și propaganda externă care a reușit să îmbrace frumos anumite eșecuri, precum Schengen, obținerea vizelor SUA, care evident că alimentează această situație. Se marșează și pe zona populistă. (…) Vorbim de un anumit tip al clasei politice europene, cât și din România, care preia niște probleme destul de complicate, oferind un răspuns simplu, iar oamenii cred că aceasta este calea. Vorbim și de corupție, scăderea nivelului de trai, slăbirea economiei, care ajută creșterea populismului”.

Redactorul-șef Historia, Ion M. Ioniță, a subliniat că, în prezent, există o ascensiune a partidelor radicale, populiste, extremiste în toate țările Uniunii Europene, iar în România „există forțe politice care sunt anti-europene și care își fac propagandă electorală mizând pe aceste teme. Acest sentiment este promovat și de alte partide extremiste, anti-europene din multe alte țări, deci asistăm la un fenomen care nu se referă numai la România”, a subliniat redactorul-șef Historia.

„În România, este vorba despre specularea unor teme, de foarte multă dezinformare, inocularea unor percepții false în rândurile publicului românesc legate și de această temă că românii ar fi considerați cetățeni de mâna a doua sau că România ar fi o colonie, cum spune această propagandă, dar este vorba despre percepții, nu despre realități. În realitate, PIB-ul a crescut de peste zece ori, veniturile au crescut foarte mult, iar în unele zone din România nivelurile și puterea de cumpărare sunt la un nivel apropiat de cel al mediei Uniunii Europene”, a mai explicat Ion M. Ioniță pentru Ziare.com.

Ion M. Ioniță a subliniat și rolul percepției, contrare realității, arătând totodată că „foarte mulți români lucrează în afara țării și vedem că și acolo prinde acest tip de sentiment anti-european, dar acei oameni continuă să trăiască în Uniunea Europeană, să se bucure de dreptul lor de a munci și de a trăi acolo, al copiilor de a învăța acolo, ca orice alt cetățean. Deci văd aceste lucruri, dar o parte dintre ei sunt ademeniți de aceste mesaje”.

Potrivit analistului, în România, deși în lipsa unor teme pregnante precum migrația ilegală, „se bate toba pe sentimentul naționalist care prinde anumite straturi ale publicului, pentru că aceste progrese, nivelul de trai și de venituri nu se împarte egal în România și sunt zone în care se vede prosperitatea, București este deasupra multor alte capitale ca venituri și PIB pe cap de locuitor, însă sunt și zone care au rămas în urmă, sunt subdezvoltate, sunt sărace, multe zone rurale din regiuni ale țării unde nu au fost făcute investiții și atunci bineînțeles că acești oameni se simt lăsați deoparte și sunt vulnerabili la mesaje de acest tip”.

Sistem de interceptare a dronelor pentru Republica Moldova, din partea UE. Când ajunge echipamentul la Chișinău

Republica Moldova va primi din partea Uniunii Europene un sistem de interceptare a dronelor, a anunțat șeful delegației UE la Chișinău, Janis Mazeiks, la Radio Moldova. Conform declarațiilor...

Analiză: Valul extremist și nevoia de reformă a partidelor

Prăpastia dintre alegători și cei pe care i-au ales s-a tot adâncit, ajungând la un punct în care o bună parte a societății a pus diagnosticul că, indiferent de culoarea politică,...