Recomandările cetățenilor italieni pentru o economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă

Percepția participanților la grupul de dezbatere a fost că cele mai recente evenimente mondiale (pandemia de COVID-19 și conflictul dintre Rusia și Ucraina) au demonstrat cu tărie limitele actualului model european de producție și au evidențiat necesitatea de a revizui o abordare pe care mulți o descriu ca fiind „specifică secolului al XX-lea”.

Dovezile privind dependența Europei de energia și alimentele achiziționate din țări din afara Uniunii Europene, precum și constatarea (făcută în timpul pandemiei) că nu putem produce pe cont propriu cantitatea de dispozitive medicale și de vaccinuri necesară pentru a combate proliferarea virusului au condus la percepția unei slăbiciuni fundamentale în sistemul nostru economic legată de lipsa de autonomie.

În același timp, există o percepție clară că o economie mai puternică, capabilă să creeze locuri de muncă într-un context de justiție socială trebuie să aibă atuuri puternice în materie de tehnologie. În acest scop, este esențială sprijinirea unui sistem educațional axat din ce în ce mai mult pe disciplinele STIM.

Inovarea tehnologică, energia durabilă, dar și turismul și cultura par a fi trei direcții fundamentale pentru dezvoltarea economiei europene a viitorului, cu un accent special pe menținerea producției de bază pentru a se evita riscul unei dependențe excesive de țări din afara UE pentru aprovizionarea cu produse esențiale și materii prime, potrivit futureu.europa.eu

RECOMANDĂRI PE SCURT

1. Abordarea eficientă a schimbărilor climatice și a energiilor alternative.

2. Investiții într-o economie bazată pe turism și cultură, valorizând

numeroasele destinații mici din Europa.

3. Axarea pe tehnologie și inovare ca vectori ai creșterii.

4. Reducerea dependenței de alte țări în ceea ce privește materiile prime,

sursele de energie și agricultura.

5. Încurajarea tinerilor să studieze discipline științifice.

Reglementări generative și incluzive în materie de producție

Depășirea organizării economice specifice secolului al XX-lea necesită, de asemenea, o revizuire a normelor și procedurilor de reglementare a activității economice. În această direcție există patru recomandări, care au o logică comună: pe de o parte, simplificarea normelor și, pe de altă parte, menținerea unui nivel ridicat de vigilență împotriva abaterilor (în special în ceea ce priveștecontrafacerea și concurența neloială).

Se acordă o atenție deosebită necesității ca normele economice să fie în primul rând generative, reducând pe cât posibil opțiunile care impun o standardizare a proceselor de producție (punând în pericol produsele locale specifice cu rădăcini culturale profunde), dar și distrugerea activelor agricole din cauza necesității de a menține cantități de producție predefinite.

RECOMANDĂRI PE SCURT

1. Reducerea birocrației (autorizații, certificări).

2. Reducerea standardizării produselor și recunoașterea particularităților

culturale și de producție locale și regionale (respectarea tradițiilor în

materie de producție).

3. Depășirea logicii „cotelor fixe” în producția agricolă, asociată cu

distrugerea surplusului de produse.

4. Combaterea contrafacerii și a concurenței neloiale.

Măsurarea creșterii pe baza fericirii oamenilor și nu a cantității de

produse

Depășirea modelului de producție al secolului al XX-lea nu înseamnă doar schimbarea metodelor de producție, ci și intrarea într-o nouă cultură în care indicatorii de creștere nu sunt axați doar pe cantitatea de bunuri produse, ci și pe capacitatea de a asigura că cetățenii își ating obiectivul de a fi fericiți. În noua economie, subiectul principal în raport cu care se evaluează impactul și investițiile trebuie să fie oamenii, nu bunurile. Acest lucru implică necesitatea de a trece de la un sistem de indicatori bazați pe cantitatea de bunuri produse (PIB) la un sistem capabil să măsoare bunăstarea generată pentru oameni (FIB - fericirea internă brută).

RECOMANDĂRI PE SCURT

1. Dezvoltarea unei economii axate mai mult pe generarea de fericire (fericirea

internă brută) decât pe producția de bunuri (produsul intern brut).

România, țara europeană cu cei mai mulți cetățeni care trăiesc în alte state UE. Cum afectează migrația lor piaţa muncii

România este țara din Europa cu cei mai mulți cetățeni care trăiesc în alte state din UE. Exodul acestora peste hotare afectează, însă, piaţa muncii din țara natală. Italia este...

Ce se pregătește la nivelul UE pentru mașinile electrice în 2025. România, direct vizată

2025 ar putea aduce prețuri mai mari la mașini, pe fondul inflaționist, dar și în urma politicilor „verzi” stabilite la nivelul Uniunii Europene, preconizează anumite instituții media...