Ceea ce este clar pentru toată lumea, chiar și pentru cei care sunt mai puțin mulțumiți de configurația actuală și de rezultatele obținute până în prezent de Uniunea Europeană, este faptul că uniunea monetară nu este suficientă și că Europa trebuie să fie în stare să se miște cu tot mai multă forță ca o entitate politică caracterizată prin coeziune, capabilă să negocieze pe plan extern cu o singură voce și să acționeze într-un mod mai solidar pe plan intern.
Un aspect-cheie al creșterii forței politice, comerciale și productive a Uniunii Europene este consolidarea uniunii: omogenitatea legilor fundamentale, precum și un sistem integrat și coerent de impozitare a întreprinderilor și a cetățenilor, în care salariile și serviciile oferite cetățenilor sunt aliniate. Numai în acest fel vom avea o Europă capabilă să reducă diferențele sociale și să promoveze calitatea vieții.
Aceasta presupune să nu existe regrese în ceea ce privește realizările din ultimii ani și să se păstreze conceptul de bunăstare, considerat de participanții la grupul de dezbatere drept cel mai avansat din lume și cel mai atent la garantarea egalității de șanse și a justiției sociale pentru cetățeni.
1. Neacceptarea compromisurilor în ceea ce privește drepturile sociale
(sănătatea publică, educația publică, politicile din domeniul muncii).
2. Consolidarea realizărilor cu privire la moneda unică și la interconectarea
sistemelor de plată și a telecomunicațiilor.
Cu toate acestea, tot ceea ce s-a făcut în trecut nu mai pare astăzi suficient, iar Europa viitorului trebuie să facă un pas înainte irevocabil în ceea ce privește integrarea între statele membre, conform unei viziuni interne care nu se mai bazează pe concurență, ci pe cooperare, astfel încât să ofere fiecărui cetățean european posibilitatea de a dispune de aceleași sisteme de garanții și oportunități în toate statele membre ale Uniunii.
1. Depășirea intereselor individuale ale fiecărui stat și a tendinței de a urmări
avantaje individuale în detrimentul altora.
2. Instituirea unui sistem care să prevadă aceleași legi, sisteme de impozitare,
drepturi și obligații în toate țările.
3. Coordonarea regimurilor fiscale între diferitele state, în special în ceea ce
privește întreprinderile (fără zone libere sau impozitare scăzută).
4. Prețuri coerente la produse și garanția unei puteri de cumpărare egale în
diferitele state.
5. Reducerea disparităților salariale între diferitele state și între regiunile
geografice din cadrul acestora.
6. Transformarea datoriei publice a diferitor state membre într-o
responsabilitate comună.