Tensiuni la nivelul UE. Cum ar putea rata Ursula von der Leyen cel de-al doilea mandat, potrivit Politico: „E imposibil să votăm în favoarea ei”

Autor: Dan Stan
Duminica, 23 Iunie 2024, ora 07:55
4768 citiri
Tensiuni la nivelul UE. Cum ar putea rata Ursula von der Leyen cel de-al doilea mandat, potrivit Politico: „E imposibil să votăm în favoarea ei”
Ursula von der Leyen FOTO / Facebook Europahuis Ryckevelde

După un mandat plin de controverse al Ursulei von der Leyen, realegerea acesteia la șefia Comisiei Europene nu este o certitudine, scrie Politico, în cadrul celei mai recente analize.

Liderii UE se străduiesc să ajungă la un acord asupra a 4 nume pentru a ocupa cele mai înalte funcţii de conducere ale blocului comunitar. N-au reuşit săptămâna aceasta într-o reuniune informală, aşa că vor încerca din nou la summitul de săptămâna viitoare, care va fi ultimul organizat de preşedinţia belgiană a Consiliului UE înainte de a preda ştafeta, de la 1 iulie, unei Ungarii dificile.

Deci, ce urmează pentru Ursula von der Leyen şi care este poziţia celor mai importanţi oameni din Europa? POLITICO încearcă să răspundă la unele dintre cele mai mari întrebări legate de împărţirea marilor funcţii de conducere ale blocului comunitar.

Primul obstacol pe care Ursula von der Leyen trebuie să-l depăşească - obţinerea aprobării liderilor UE - nu este încă o afacere încheiată. Partidul Popular European, de centru-dreapta, familia căreia îi aparţine von der Leyen, este câştigător al alegerilor europene şi a ridicat miza, cerând o felie mai mare din tortul posturilor de conducere după victorie. La summitul de luni, PPE a făcut presiuni pentru a împărţi mandatul de cinci ani al preşedintelui Consiliului European cu socialiştii.

Orgoliul conservatorilor i-a iritat pe socialişti, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European. "PPE a aprins un foc pe care nu îl mai controlează", a declarat un oficial european sub acoperirea anonimatului. "Dacă vor continua această intimidare, cel mai mare vis al lui (Charles) Michel (actualul preşedinte al Consiliului European - n.r.) de a o înfunda pe Ursula va deveni realitate" - o referire la planurile preşedintelui Consiliului European de a zădărnici ambiţiile lui von der Leyen pentru al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene.

Până în prezent, von der Leyen rămâne clar favorită pentru a rămâne în funcţie. În timp ce alte nume, precum premierul croat Andrej Plenković şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis, au fost vehiculate înainte de alegeri, nimeni nu le consideră alternative reale, mai ales că ar trebui să găsească sprijin şi în Parlamentul European.

Aşa că următorul pas pentru şefii UE este să dubleze negocierile din culise pentru a bate în cuie candidatura lui von der Leyen la reuniunea liderilor UE din 27-28 iunie de la Bruxelles.

"Nimeni nu ne spune: Sunteţi terminaţi", a declarat un oficial PPE apropiat de von der Leyen. Dar nu este atât de simplu.

Cu cât durează mai mult să se găsească sprijin pentru actualul pachet de candidaţi la posturile de top - von der Leyen la Comisie, portughezul António Costa ca preşedinte al Consiliului European, malteza Roberta Metsola la şefia Parlamentului European şi estona Kaja Kallas la şefia politicii externe - cu atât mai mult riscă să fie subminat. Un alt oficial al UE a glumit: "Dacă eşti tras pe sfoară în politică, de obicei nu primeşti un avertisment politicos în prealabil".

Giorgia Meloni, împotriva Ursulei von der Leyen

Mai este şi premierul italian Giorgia Meloni, care face parte din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) din Parlamentul European, considerat a fi dreapta dură. Ea a tras focuri de avertisment că nu este mulţumită de faptul că a fost exclusă de la negocierile privind posturile de conducere la care participă cei trei parteneri de coaliţie - PPE, socialiştii şi liberalii.

"Dacă trebuie să vorbesc în numele (Fraţilor Italiei), trebuie să vă spun că, deocamdată, pentru noi, este imposibil să votăm în favoarea Ursulei von der Leyen sau a tuturor celorlalţi, pentru că nu cunoaştem agenda politică", a declarat Nicola Procaccini, un deputat european din partidul Fraţii Italiei al lui Meloni.

Meloni a subliniat că grupul său este în prezent al treilea cel mai mare din Parlamentul European, care are 720 de locuri, devansându-i pe liberali. "Când am fost la Consiliul European, unii au sosit cu propuneri pentru posturile de conducere fără să reflecteze măcar asupra indicaţiilor alegătorilor şi a schimbării pasului în ceea ce priveşte priorităţile", a declarat Meloni miercuri. "Cred că cei care au încercat să facă acest acord au încercat să se grăbească pentru că îşi dau seama că ar putea fi un acord fragil", a punctat ea.

Întrucât ECR nu va face parte din coaliţia care o susţine pe von der Leyen, negociatorii de top din cele trei partide centriste nu văd de ce ar trebui să ia parte la consultări din culise.

În ceea ce priveşte cererile, Meloni îşi ţine cărţile aproape de piept, au declarat cinci diplomaţi europeni. Ea are în vedere un portofoliu economic de top pentru Roma în următoarea Comisie Europeană, împreună cu un post de vicepreşedinte executiv sau vicepreşedinte pentru ECR. Unul dintre cele mai vehiculate nume pentru un astfel de post este Raffaele Fitto, actualul ministru italian pentru afaceri eurpene. Moderat, Fitto este văzut ca o punte între partide de când a părăsit Forza Italia a lui Silvio Berlusconi, membru PPE, în 2015, pentru a se alătura ECR. De asemenea, plecarea sa din guvern nu ar duce la o remaniere a cabinetului lui Meloni.

Elisabetta Belloni, actuala şefă a serviciilor de informaţii italiene, care a organizat reuniunea G7 de săptămâna trecută, este un alt nume care circulă la Roma şi la Bruxelles pentru rolul de şef al diplomaţiei UE. În actualul pachet de posturi de conducere, această funcţie va reveni premierului estonian Kaja Kallas.

Oficialii au subliniat că şansele ca Belloni să obţină acest rol par reduse, deoarece Meloni pare mai interesată de un portofoliu economic şi este important ca cineva din partea estică a blocului să obţină una dintre cele mai vizibile funcţii din UE.

Din punct de vedere tehnic, von der Leyen nu are nevoie de sprijinul tuturor liderilor UE. Ea poate trece cu sprijinul majorităţii acestora şi fără sprijinul premierului italian.

Cu toate acestea, "nu văd un nou preşedinte al Comisiei care să intre în funcţie fără sprijinul premierului italian", a declarat Sophia Russack, cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene.

Meloni, liderul celei de-a treia economii a blocului, este unul dintre puţinii lideri europeni care au ieşit întăriţi din alegerile europene.

"Nu puteţi continua să o ignoraţi pe Meloni", a declarat un alt diplomat UE, care a avertizat că lucrurile ar putea escalada rapid dacă nimeni nu se înţelege cu Roma.

Un alt oficial UE a subliniat că "nu există un boicot împotriva lui Meloni" din partea negociatorilor PPE, ai socialiştilor şi ai liberalilor. "Nu există nicio intenţie de a include ECR în coaliţie. Dar există respect pentru rolul lui Meloni în Consiliul European", a spus el.

Ursula, susținută de formațiunile „mainstream"

Parlamentul European, al doilea obstacol pe care von der Leyen trebuie să îl treacă, este de asemenea departe de a fi o afacere încheiată. Coaliţia formată din PPE, socialişti şi liberali riscă să fie prea mică pentru a-i obţine lui von der Leyen cele 361 de voturi necesare (din 720), deoarece unii experţi estimează că aproximativ 10% dintre eurodeputaţii din aceste rânduri este puţin probabil să voteze pentru ea. Această coaliţie are aproximativ 400 de eurodeputaţi. Recentul "comportament lacom şi arogant" al PPE ar putea duce la mai multe scurgeri de voturi din partea socialiştilor, a declarat un alt oficial UE.

În Parlamentul European, o greşeală te poate costa eliminarea. Dacă von der Leyen eşuează, Consiliul European va trebui să propună un candidat alternativ pentru a deveni preşedintele Comisiei Europene. Acest lucru riscă să ducă la o criză instituţională, au avertizat diplomaţii. "Este un mare risc" dacă von der Leyen eşuează, a spus Russack. "Ar fi destul de dăunător pentru reputaţia instituţiilor UE şi va întârzia teribil lucrurile, apoi toată treaba va începe de la zero", a explicat analistul.

Dacă liderii UE nu reuşesc să ajungă la un acord asupra pachetului săptămâna viitoare, aceştia urmează să se întâlnească din nou pentru un Consiliu European suplimentar în vară (şi, dacă este necesar, încă unul, şi încă unul).

Următoarea ocazie de a vota viitorul lider al executivului UE în Parlamentul European este abia în septembrie (dacă nu se ajunge la un consens în iulie), ceea ce ar întârzia, de asemenea, începerea activităţii următoarei Comisii Europene.

Subiectul crucial pentru România, șters complet de pe agenda publică, de 5 ani: „Legislație există, dar mai trebuie și aplicată”
Subiectul crucial pentru România, șters complet de pe agenda publică, de 5 ani: „Legislație există, dar mai trebuie și aplicată”
Ani de zile, europarlamentarii români s-au plâns în media și la Bruxelles că, în țara noastră, calitatea produselor, în special a celor alimentare, este inferioară față de cea a...
REPER, după ce a pierdut definitiv procesul pentru renumărarea voturilor la europarlamentare: „Nu contează cine votează, ci doar cine numără voturile”
REPER, după ce a pierdut definitiv procesul pentru renumărarea voturilor la europarlamentare: „Nu contează cine votează, ci doar cine numără voturile”
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în mod definitiv, că voturile la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 nu vor fi renumărate. Partidul „REPER” s-a adresat instanței,...
#Uniunea Europeana, #Ursula von der Leyen, #alegeri 2024 , #Viitorul Europei
  1. România și-a „atins toate obiectivele stabilite” la Summitul NATO: „Culoarul militar este absolut necesar”
  2. SUA, mutare decisivă pentru înfrângerea lui Putin: După 40 de ani, America aduce arma ce poate distruge Moscova VIDEO
  3. Medicii au descoperit cum poți preveni un infarct: 7 simptome care apar cu o lună înainte
  4. Complotul Rusiei și Chinei împotriva lumii: Vor să paralizeze globul dintr-un loc ascuns
  5. Discuții ruso-americane la nivel înalt. Miniștrii Apărării au vorbit despre prevenirea riscului unei escaladări a războiului din Ucraina
  6. Rețelele de dezinformare au „inundat” platforma X înaintea alegerilor pentru Parlamentul European
  7. Urs văzut pe o stradă din Băile Tușnad. Autoritățile au emis mesaj RO-Alert
  8. Ministrul israelian al Apărării cere o anchetă de stat independentă privind atacurile Hamas din 7 octombrie. Premierul Netanyahu, vizat
  9. Avertismentul lui Raed Arafat: "Mergem spre o nouă normalitate cu canicule, furtuni, poate tornade"
  10. Zeci de elevi morți după prăbușirea unei școli. Unde a avut loc tragedia VIDEO