Alina Gorghiu: E de mirare ca nivelul disensiunilor in USL e atat de mic Interviu

Alina Gorghiu, deputat PNL si membru in Comisia de revizuire a Constitutiei, este convinsa ca introducerea in noua Constitutie a rezultelor referendumului din 2009 nu este obligatorie, deoarece vorbim despre un referendum consultativ, nu despre unul obligatoriu.

Alina Gorghiu sustine intr-un interviu acordat Ziare.com ca presedintele nu are niciun rol constitutional in modificarea Constitutiei, asa ca un referendum consultativ organizat de Traian Basescu pe aceasta tema este o forma de campanie pe bani publici.

Deputatul PNL nu vede niciun pericol in posibilitatea convocarii personelor fizice, inclusiv a magistratilor, in fata comisiilor parlamentare si apreciaza ca este realist sa ne asteptam ca o majoritate parlamentara sa-si trimita in ancheta penala ministrii care o reprezinta.

Alina Gorghiu nu se indoieste de soliditatea USL, dar se declara surprinsa de coabitare a carei necesitate nu o intelege in continuare.

Sunteti multumita de proiectul noii Constitutii? Exista aspecte care ar fi trebuit sa fie altfel reglementate?

In ciuda criticilor aduse de unii reprezentanti ai mass-media sau diverse ONG-uri, actualul proiect de revizuire a Constitutiei reprezinta un pas inainte fata de reglementarile constitutionale in vigoare. Modificarile aduse clarifica raporturile dintre cele trei puteri, precum si raporturile dintre presedinte si Guvern, consolidand in acelasi timp atributiile fiecareia dintre aceste puteri in domeniul sau de competenta.

Evident ca fiecare parlamentar isi doreste ca anumite aspecte sa fie altfel reglementate, isi doreste ca amendamentele sale sa fie admise, insa la un proiect de o asemenea amploare putem lasa la o parte orgoliile.

Eu am sustinut din tot sufletul reducerea varstei de vot de la 18 ani la 16 ani. Chiar cred ca tinerii trebuie sa aiba un rol mai mare in luarea deciziilor. In state precum Austria, Germania, Elvetia, persoanele care au varsta de 16 ani impliniti au drept de vot. Din pacate, propunerea mea nu a fost sustinuta de colegii din comisie.

Este evident ca orice proiect de lege poate fi imbunatatit, iar acest lucru este valabil si pentru proiectele de revizuire a Constitutiei. Este in acelasi timp adevarat ca, orice prevederi ar contine un proiect de o asemenea importanta, cineva va fi nemultumit.

Au existat mai multe aspecte controversate pe care as dori sa le comentati. In primul rand, cum poate fi justificat refuzul de a introduce in Constitutie rezultatul unui referendum valid, ma refer la cel din 2009? Constitutionalistii spun ca un referendum poate fi obligatoriu sau facultativ numai din punctul de vedere al organizarii, dar ca odata organizat si validat, rezultatele lui nu pot

fi ignorate pentru ca vointa poporului nu poate fi ignorata.

Permiteti-mi sa incep prin a va spune ce stiu eu legat de opinia constitutionalistilor in domeniu. Stiu ca opinia cvasi-unanima in randul constitutionalistilor este in sensul ca bicameralismul este mult mai potrivit pentru un stat de dimensiunea Romaniei. Stiu de asemenea ca decizia Curtii Constitutionale cu privire la proiectul de revizuire a Constitutiei propus de domnul Traian Basescu este in favoarea bicameralismului.

In ceea ce priveste reglementarile internationale, ultimele documente elaborate de Comisia de la Venetia in domeniu recomanda statelor care la acest moment au unicameralism sa treaca la bicameralism.

Constitutia prevede in mod clar situatiile in care rezultatul referendumului este obligatoriu si situatiile in care acesta este pur consultativ. Nu trebuie sa confundam obligativitatea organizarii referendumului cu obligativitatea rezultatului unui referendum, la fel cum nu trebuie confundate situatiile in care solicitarea unor avize din partea unor institutii este obligatorie si efectul pe care aceste avize il produc.

Astfel, avem numeroase situatii in care este obligatorie solicitarea unui aviz, insa acesta are efect consultativ, la fel cum avem situatii in care organizarea referendumului este obligatorie insa rezultatul este consultativ.

Parlamentul nu este doar o institutie care exercita un mandat imperativ, nu are doar un rol tehnic de adoptare a initiativelor cetatenesti, ci este in primul rand un for de dezbatere. Votul consultativ exista in varii ipoteze in toate democratiile. Avem de asemenea situatii in care organizarea unui referendum este facultativa (de exemplu, situatia de la art. 90 din Constitutie) si situatii in care organizarea referendumului este obligatorie.

La fel, avem situatii clar prevazute in Constitutie, in care cetatenii au initiativa legislativa cu privire la aspecte de domeniul legilor organice sau ordinare si situatii in care cetatenii au initiativa de revizuire a Constitutiei.

Cum veti proceda daca un nou referendum pe aceeasi tema ca in 2009 ar avea

acelasi rezultat?

Initierea unui referendum consultativ, avand ca obiect aspecte asupra carora cetatenii s-au mai pronuntat o data si asupra carora se vor pronunta din nou prin intermediul referendumului de revizuire a Constitutiei, al carui rezultat este obligatoriu, reprezinta un consum inutil de resurse financiare si este doar un mod prin care presedintele Basescu isi face campanie pe bani publici, la fel cum a facut si in anul 2009.

Revizuirea Constitutiei se face potrivit procedurii inscrise in art. 150-152 din Constitutia Romaniei, dispozitii procedurale care au caracter special prin raportare la dispozitiile din art. 90 din Constitutia Romaniei. Oricat ar dori domnul Basescu sa interpreteze atributul dumnealui constitutional de a convoca un referendum pe probleme de interes national, ca fiind o posibilitate de a realiza indirect o revizuire a Constitutiei, acest lucru nu este posibil din cel putin urmatoarele doua motive:

La art. 90 din Constitutia Romaniei, cu privire la referendumul referitor la probleme de interes national, rezulta fara indoiala ca presedintele este cel care decide daca va convoca un referendum, votul dat de Parlament (prin intermediul caruia, potrivit art. 2 din Constitutie se exercita suveranitatea) avand doar un caracter consultativ.

Pe de alta parte, la art. 150 alin. 1 din Constitutia Romaniei, presedintele poate initia procedura de revizuire a Constitutiei, doar la propunerea Guvernului. Altfel spus, presedintele in cadrul procedurii de revizuire a Constitutiei are doar un rol formal. Acesta nu are dreptul sa declanseze procedura de revizuire a Constitutiei, decat la initiativa Guvernului.

Dupa declansarea procedurii, daca analizam dispozitiile constitutionale privitoare la procedura de revizuire, observam ca presedintele nu mai are niciun rol dupa ce aceasta procedura a fost declansata.

Toate aceste dispozitii sunt conforme cu celelalte dispozitii constitutionale, care nu-i acorda presedintelui drept de initiativa legislativa. Proiectul de revizuire a Constitutiei nu este altceva decat un proiect de lege constitutionala potrivit art. 73 alin. 2 din Constitutie, care este insa supus unor proceduri speciale prevazute la art. 150-152.

Daca legiuitorul constituant ar fi dorit sa ii atribuie presedintelui drept de initiativa legislativa, ar fi prevazut acest lucru in mod expres. Acest lucru nu s-a intamplat, prin urmare presedintele trebuie sa inteleaga faptul ca revizuirea Constitutiei reprezinta un aspect care excede atributiilor sale constitutionale.

Posibilitatea convocarii oricarei persoane fizice, deci implicit a magistratilor sau a jurnalistilor, in fata unei comisii parlamentare a fost privita ca o intentie de intimidare a acestora. De ce este nevoie de acest articol?

Depinde de privitor. Nu multa lume impartaseste opinia potrivit careia prezenta unui jurnalist sau un magistrat ar reprezenta o intentie de intimidare. As fi tentata sa spun ca-i supraevaluati pe parlamentari.

Acum, revenind la un ton serios, asa cum spuneam, rolul primordial al oricarui parlament din lume este acela de a dezbate, de a facilita dialogul. Or, daca intr-o anumita speta, un jurnalist, un magistrat, un muncitor necalificat sau un student pot oferi lamuriri suplimentare parlamentarilor unei comisii de specialitate, nu vad de ce lucrul acesta ar putea reprezenta o intimidare.

Ba dimpotriva, invitatii pot furniza o expertiza specifica, mai putin la indemana unor parlamentari, astfel incat procesul de legiferare sa se faca in deplina cunostinta de cauza.

In Statele Unite, spre exemplu, seria de audieri publice in congres reprezinta o obisnuinta si sunt urmarite cu mare interes de lumea intreaga.

Posibilitatea acestor convocari nu trebuie sa fie confundata cu atributul de control guvernamental al Legislativului, prin care ministrii sunt obligati sa vina atunci cand sunt invitati in Parlament si, mai mult, sunt audiati, nu convocati, prilej cu care trebuie sa ofere lamuriri concrete. Prin urmare, prezenta acestora e imperativa.

Declansarea urmaririi penale a ministrilor va depinde de votul majoritatii parlamentare, adica aceeasi care sustine Guvernul, deci ministrii. Uneori ei sunt sefi pe linie de partid ai parlamentarilor. Sa ne gandim la Liviu Dragnea, de exemplu. Credeti ca este realist sa asteptam ca vreo majoritate sa-si trimita vreodata propriii ministri, propriii lideri politici in fata instantei?

Cred ca e cat se poate de realista o astfel de asteptare. Parlamentul, prin majoritatile formate la un moment dat, a decis ridicarea imunitatii in mai toate cazurile in care a fost sesizat. Adrian Nastase, sef pe linie de partid al multor parlamentari, n-a beneficiat de clementa atunci cand s-a votat incuviintarea perchezitiei.

In privinta ministrilor, pot sa va marturisesc ca pentru liberali e un subiect sensibil, deoarece doi ministri PNL, Teodor Atanasiu si Tudor Chiuariu, si-au pierdut mandatele in urma unor plangeri care s-au dovedit ulterior a fi nefondate sau chiar parte a unor strategii politice.

In plus, suntem monitorizati in permanenta prin MCV si, in cazul in care o anumita

majoritate ar avea tendinta sa isi protejeze, desi nu vad cum, Cabinetul, credeti-ma ca forurile europene nu ar trece cu vederea.

Initial, votul final pe proiectul de revizuire a Constitutiei ar fi trebuit dat pana la vacanta parlamentara. Eventual intr-o sesiune extraordinara, asa cum a fost organizata anul trecut fara probleme pentru suspendarea presedintelui. Planurile s-au schimbat, votul va fi dat in toamna. De ce? Exista ipoteza ca PNL a facut acest pas inapoi pentru a tine in sah PSD si proiectul regionalizarii ca masura de protectie in fata coabitarii.

Ipoteze si speculatii insotesc de fiecare data actul politic si cel guvernamental. Este bine insa sa inlaturam echivocul in astfel de situatii. Explicatia este extrem de simpla: decizia ca votul asupra noii Constitutii sa fie dat de Senat in septembrie tine de termene care nu depind intru totul de Parlament.

Proiectul constitutional are nevoie, spre exemplu, de avizul Consiliului Legislativ. Apoi, de avizul Curtii Constitutionale, care ar putea veni dupa incheierea actualei sesiuni parlamentare pentru ca, potrivit legii, CCR are termen 10 zile pentru a emite un punct de vedere asupra proiectului de revizuire.

PSD a votat in favoarea initiativei presedintelui de a organiza un nou referendum pe tema unicameralului si a parlamentului cu 300 de membri. PNL s-a opus. Este o noua fisura in USL?

In primul rand, asa cum ati vazut si dvs, nu a fost vorba despre o decizie luata la nivelul USL. In urma propriilor sedinte, grupurile parlamentare au decis sa voteze intr-un anumit fel. Poate fi vorba, cel mult, de o comunicare defectuoasa la nivelul grupurilor parlamentare.

Frictiunile din interiorul USL par tot mai greu de gestionat. Criza Kovesi, criza Sorin Rosca Stanescu, criza Ghise, diferente de opinii, replici acide. Vin europarlamentarele pe liste separate. Multi spun ca seamana cu guvernarea PDL-PNL, cu guvernarea CDR. Va indoiti de soliditatea proiectului USL?

Nu, nu am motive si nici argumente nu sunt pentru ca cineva bine-intentionat sa se indoiasca de soliditatea acestui proiect. Sigur, exista un pact de coabitare intre doua institutii - Administratia Prezidentiala si Guvern, care a nemultumit o parte din electoratul liberal si, sunt convinsa, chiar o parte a electoratului social-democrat.

In plus, avem in fata o alianta intre doua partide cu doctrine fundamental diferite, trasee politice diferite si rivalitati istorice interbelice. In atari conditii, cu sinceritate va spun, e de mirare ca nivelul disensiunilor este atat de mic.

Atata vreme, insa, cat Guvernul USL reuseste sa repare din dezechilibrele si nedreptatile generate de administratia anterioara, cat economia a devenit stabila, chiar cu indici de crestere deloc neglijabili, cat rata de absorbtie a fondurilor europene s-a imbunatatit simtitor, cred ca orgoliile si nemultumirile punctuale ale unor colegi din USL pot fi temperate.

Si nu as pune egal intre guvernarea USL si cea a CDR fie si din motivul elementar ca nicio guvernare, nici chiar cea in care premierul ramane acelasi, dar se schimba structura Cabinetului, nu seamana cu alta.

Exista multi liberali care se socotesc tradati de coabitarea dintre presedinte

si premier. Faceti parte dintre ei?

Marturisesc ca am fost surprinsa, nici acum nu sunt convinsa de necesitatea acesteia, dar dezamagita este un termen pe care nu l-as folosi. Am acordat prin votul meu incredere Cabinetului Ponta si sunt solidara, alaturi de toti colegii mei liberali, cu actiunile acestui Guvern. Raspundem impreuna in fata electoratului.

Sunteti membru PNL de multa vreme. Nu va ingrijoreaza faptul ca partidul a

pierdut recent membri vechi, un parlamentar, un primar, un membru fondator?

Orice plecare, excludere din PNL reprezinta o pierdere, pentru ca este vorba de oameni alaturi de care am participat la sedinte, ne-am sfatuit, ne-am ajutat, poate. Cu toate astea, intr-un partid, ca in oricare alt domeniu, chiar si in redactia dumneavoastra, spre exemplu, exista anumite reguli. Atunci cand le incalci cu bunastiinta, iti asumi si consecintele aferente.

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...