Confuzia creată de Sorin Cîmpeanu în mediul universitar. Revenirea fizică la cursuri, sub semnul multor necunoscute

În mediul universitar românesc plutește confuzia din seara zilei de 7 martie când Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a anunțat că odată cu încetarea stării de alertă, studenții trebuie să revină la cursuri față în față.

De atunci ministrul a revenit de câteva ori asupra deciziei cu noi declarații și detalii, dar lucrurile rămân incerte. Cele mai mari universități din România se poziționează diferit, iar reprezentanții studenților invocă o serie de motive pentru care nu se pot întoarce în amfiteatre fizic la jumătatea unui semestru.

Perioada optimă de tranziție

După numeroase reveniri, Sorin Cîmpeanu a declarat joi, 10 martie, că va exista ”o perioadă optimă de tranziție” în care universitățile să se pregătească de revenirea fizică la cursuri și că eventualele pierderi trebuie să fie recuperate până la sfârșitul semestrului doi. Totuși, nu a specificat concret cât ar trebui să dureze această perioadă.

Acesta a motivat decizia spunând că statul român acordă finanțare exclusiv pentru forma de învățământ cu frecvență, și că nu a acordat și nu acordă finanțare până în acest moment către forma de învățământ cu frecvență redusă sau la distanță. Astfel, spune că, în lipsa stării de alertă, dacă orele se mențin online ar putea fi ”periclitată” finanțarea programului de studii deoarece nu există o bază legală.

„Universitățile primesc, după încetarea stării de alertă, finanțare doar pentru cursurile cu frecvență. Dacă vrei să transformi cursuri cu frecvență într-o altă formă, automat te duci în situația în care nu mai ai dreptul legal la finanțare, și din perspectiva Curții de Conturi se pun niște întrebări complicate”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Cum se poziționează studenții

Studenții au fost primii care au reacționat încă de la prima declarație a ministrului Cîmpeanu. Aceștia au vorbit despre faptul că mulți s-au retras în orașele natale ca urmare a celor doi ani de cursuri online, drept pentru care ar fi nevoiți să își caute chirii și să se mute pentru jumătate de semestru, dar au invocat și situația din cămine, care în prezent găzduiesc refugiați din Ucraina.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) acuza în 8 martie “incoerență inexplicabilă la Ministerul Educației” și susține că, în urma încetării stării de alertă, „fiecare universitate trebuie să decidă, cu consultarea studenților, mecanismul optim de continuare a anului universitar 2021-2022, inclusiv în regim online sau hibrid”, se arată într-un comunicat de presă al acestora. Studenții atrag atenția asupra perioadei de tranziție, deși anunță simultan că nu există bază legală pentru învățământ online. ”Cum e cuantificată perioada rezonabilă de tranziție? Aceasta poate fi o zi, o săptămână, o lună etc”, mai spun reprezentanții studenților.

“Ministerul anunță obligația de recuperare a activităților. Nu înțelegem despre ce activități se face referire? Dacă există o perioadă de tranziție, înseamnă că orele online realizate în interiorul acesteia nu sunt recunoscute? În acest caz, Ministerul anunță, de fapt, vacanță forțată pe perioada de tranziție?”, continuă ANOSR.

Reacții din partea universităților

SNSPA

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a declarat încă din 7 martie că universitățile își pot desfășura orele online pe tot parcursul semestrului doi, chiar și după încetarea stării de alertă. Acesta a făcut referire la OUG 99/2021, articolul II, alineatul 3, ce prevede următoarele:

”Pe perioada stării de alertă, precum și pe tot parcursul anului universitar 2021-2022, instituțiile de învățământ superior din sistemul național de învățământ, în baza autonomiei universitare cu respectarea calității actului didactic, pot utiliza metode didactice alternative de predare-învățare-evaluare, în format online, în conformitate cu propriile metodologii. De asemenea, se pot desfășura online și examenele de finalizare a studiilor de licență, de masterat sau a programelor de studii postuniversitare, susținerea tezelor de doctorat, susținerea tezelor de abilitare”.

Ziua următoare, în 8 martie, SNSPA a anunțat că va continua cursurile online până la 4 aprilie, menționând că o trecere mai rapidă ”ar bulversa procesul didactic”. Mai mult, a menționat că 60% dintre studenți nu sunt din București și că o bună parte din locurile din căminele studențești sunt puse la dispoziția refugiaților ucraineni.

Universitatea Gheorghe Asachi din Iași

Dan Cașcaval, rectorul Universității Gheorghe Asachi din Iași, a declarat în 8 martie că e nevoie de o perioadă de tranziție de câteva zile pentru a trece la cursuri fizice pentru a rezolva problemele ce țin de orar. Acesta ocupă și funcția de președinte interimar al Consiliului Național al Rectorilor, organizație în cadrul căreia, spune el, părerile sunt împărțite: unii spun că pot continua online până la sfârșitul semestrului, pe când alții cer o perioadă de tranziție de circa o lună.

Universitatea Al. I. Cuza din Iași

Studenții Universității Al. I. Cuza din Iași vor avea o vacanță de două săptămâni, până la 21 martie, perioadă în care universitatea se va pregăti pentru revenirea la ore fizice. Mai mult, Tudorel Toader, rectorul instituției, a declarat în 9 martie că aceste cursuri pierdute vor fi recuperate până la sfârșitul semestrului.

Universitatea de Vest din Timișoara

Universitatea de Vest din Timișoara a transmis un comunicat în 8 martie prin care transmite că este necesar să fie găsite soluții pentru mai multe probleme. Reprezentanții au invocat problema cazării în cămine în contextul refugiaților din Ucraina, incidența COVID-19 care încă este ridicată în anumite orașe, dar și ”respectarea principiul autonomiei deciziilor universitare și în privința planului specific de reluare a activităților didactice în format fizic, pentru fiecare universitate în parte, astfel încât să nu existe niciun motiv de bulversare a desfășurării activităților din semestrul al doilea al acestui an universitar, care sunt deja în curs de derulare”.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj

Universitatea "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca recomandă ca semestrul al II-lea al anului universitar în curs să fie continuat cu învăţământ în format hibrid, chiar dacă a fost ridicată starea de alertă la nivel naţional.

”Din punctul nostru de vedere, raţional ar fi fost să continuăm în învăţământul superior activităţile aşa cum au fost începute în semestrul al II-lea (...), reluând, ca trecere graduală, examenele de la sfârşitul semestrului în format clasic şi, apoi, începând cu noul an universitar, să avem activităţile academice doar în format clasic (acreditat), augmentat de elemente hibride acolo unde ne-ar permite reglementările convenite în baza unei analize/dezbateri naţionale solicitate de strategia Comisiei Europene pentru universităţi", se arată într-un comunicat trimis, joi, de UBB.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...