Cum a refuzat Guvernul Dancila ajutorul unui specialist roman care a reprezentat Parlamentul European la Washington Interviu

Joi, 18 Iulie 2019, ora 08:14
9519 citiri
Cum a refuzat Guvernul Dancila ajutorul unui specialist roman care a reprezentat Parlamentul European la Washington Interviu

E important sa intelegem ca, atunci cand un stat e capturat de o clica mafiota, sanctiunile UE trebuie sa fie directe si politice, in asa fel incat cetatenii sa nu sufere.

Este propunerea pe care o face europarlamentarul USR Nicolae Stefanuta, cel care a reprezentat Parlamentul European la Washington, dar nu a reusit sa determine Guvernul Romaniei sa il accepte in aparatul presedintiei romane a UE.

Nicolae Stefanuta are un parcurs profesional temeinic si e greu sa ii contesti experienta europeana. A reprezentat Parlamentul European la Washington, fiind primul roman care a asigurat legatura dintre forul european si Congresul american.

Are studii de economie, politici publice si diplomatie la Universitatea Georgetown din Washington, la Academia Diplomatica din Viena si la Universitatea de Vest din Timisoara si vorbeste germana, engleza, franceza, italiana si maghiara.

Totusi, acest CV nu a convins Guvernul Romaniei sa raspunda macar candidaturii, pentru a face parte din aparatul presedintiei romane a UE. Nu a fost, spune el, de partea "buna" a politicii, asa cum probabil nu au fost nici alti tineri potriviti, care nu au primit nicio sansa, asa cum s-a intamplat cu absolventii scolii diplomatice din Viena, cand Austria a exercitat presedintia rotativa.

L-am intalnit pe Nicu Stefanuta pe holurile Parlamentului European de la Strasbourg, o zi dupa ce Viorica Dancila a prezentat in plen bilantul presedintiei Romaniei a UE. O presedintie pe care europarlamentarul USR o descrie simplu: "branza buna in burduf de caine".

Nicu Stefanuta, sunteti la primul mandat de europarlamentar, dar aveti experienta europeana, asa ca va intreb direct: cum s-au vazut toate aceste negocieri pentru top job-urile europene, despre care, iata, se vorbeste mai mult decat in precedentele legislaturi?

Negocierile acestea au aratat ca un dus rece, sa spunem. Venisem dintr-o campanie in care am vorbit mult cu oamenii. Uitasem, desi am lucrat in acest sistem peste 12 ani, cum se petrec in mod real lucrurile. Se petrec prin negociere.

Am fost oarecum dezamagit ca Spritzenkandidat, sistemul acela care leaga rezultatul alegerilor de pretendentii la pozitii de top, nu a fost respectat si nu a fost respectat exact de oamenii care l-au promovat cel mai mult.

Initial, am avut o retinere destul de mare in privinta Ursulei von der Leyen, erau povesti in privinta trecutului ei, actiunilor ei ca ministru al Apararii, dar, si mai mult de atat, am fost retinut din cauza acestei ratiuni electorale.

Eu stiu ce mi-au spus tinerii in campanie, si in Romania, si in alte locuri, si mi se parea ca nu respectam acest principiu.

Nu mi-a placut, in al doilea rand, ca a vorbit foarte putin de relatia Est-Vest, a vorbit putin despre drepturile lucratorilor pe piata unica, nu am vazut proiecte de integrare europeana pe piata comuna, cumva aveam o serie de minusuri.

Mi-a placut, in schimb, ca a venit cu o scrisoare catre grupul nostru, Renew Europe, in care a scris negru pe alb foarte multe lucruri care erau foarte importante pentru noi: MCV European, Banca Europeana climatica, care se va naste din alt instrument financiar, un fond de tranzitie justa, care e important pentru tranzitia de la o economie bazata pe carbune, pe dioxid de carbon.

Ati mentionat relatia Est-Vest. E o teza tot mai insistenta aceasta a clivajului Est-Vest, a nereprezentarii Estului. Aveti experienta la Bruxelles. E real acest clivaj sau e mai degraba unul politic?

Eu ma tineam foarte departe de astfel de notiuni. Nu-mi placea cand erau europarlamentari care vorbeau despre "noile state membre" la 12 ani dupa aderare. Nu mai tine retorica asta, la un moment dat, nu mai esti nou stat membru, ar trebui sa te maturizezi.

La ce ma uit eu, in schimb: la drepturile efective pe piata muncii. In campanie am vorbit foarte mult de transportatori, de soferi romani, am vorbit de bandante, de ingrijitoarele romance care lucreaza in Italia, dintr-un singur rationament: vreau sa opresc euroscepticismul in Romania sau sa contribui la asta.

Si cum contribui? Facandu-i pe oameni sa simta efectiv care sunt drepturile lor europene, sa le constientizeze. Am impresia ca romanii nu stiu exact care le sunt drepturile europene.

Nu stiu care le sunt drepturile sau, cum spune un anumit tip de discurs politic, sunt cetateni de mana a doua in UE?

Este o alta sintagma de care fug cat ma tin picioarele, pentru ca nu cred in asa ceva. Eu cred in cetateni informati si in cetateni mai putin informati. Accesul la informatie, o cultura a afirmarii drepturilor lipsesc in Romania.

As vrea sa suplinesc acest gol, sa invat cat mai multi romani care le sunt drepturile si cum sa le apere in justitie sau altfel, atunci cand le sunt incalcate.

La finalul acestui proces, eu cred ca romanul va zice: da, eu sunt european, pentru ca stiu ce inseamna.

Chiar grupul dumneavoastra a denuntat ca Estul nu e reprezentat la nivelul acestor functii inalte ale Uniunii.

E o chestiune, intr-adevar, de perceptie publica. Intr-adevar, oamenii se simt mai apropiati de UE cand vad pe cei din randul lor alesi in functii inalte europene.

Bine, dar cine a indepartat Estul? Aroganta Vestului sau s-a autoexclus Estul de la masa asta a marilor negocieri? Sa ne amintim ca, in Consiliu, Grupul de la Visegrad a tinut mortis sa nu fie Timmermans presedinte al CE, nu sa propuna Estul pe cineva anume.

Eu nu vreau sa intru in definitia Estului care ii include pe Viktor Orban si Kaczynski, nu sunt din filmul acela.

Eu eram ok cu Timmermans, o spun foarte clar, Timmermans a facut foarte multe pentru statul de drept. Am vazut ca rivali politici ne aduceau acuze ca suntem prieteni cu socialistii. Nu suntem prieteni cu socialistii, dar am vrea ca popularii nostri sa fie la fel de socialisti ca Timmermans, sa spun asa.

El vine dintr-o tara foarte dezvoltata, cu o economie de piata certa, socialismul lui Timmermans nu este neaparat ceea ce intelegem noi acasa prin socialism.

Am impresia, intr-adevar, ca e vorba de autoizolare in situatia asta, prin incapatanare si prin dezbinare, in acelasi timp, care au dus la lipsa de importanta a Estului pentru ceilalti lideri.

Exista teoria lui Ivan Krastev, care plaseaza momentul zero al acestui clivaj Est-Vest in resentimentul esticului care, dupa 1990, ar fi vrut sa fie asezat la masa de onoare a vesticului.

Este o teorie valida, dar sa ne amintim, la inceputul anilor 1990, ca si deciziile noastre strategice, de tara, au fost intarziate. Noi am luat decizii strategice inspre NATO si UE mai tarziu decat restul statelor care sunt acum membre ale UE.

Cu toate acestea, am aderat doar cu trei ani si jumatate distanta fata de Ungaria si Polonia, care isi asumasera un curs mai rapid si mai asertiv al aderarii.

Asta nu e o situatie ca sa duca la un euroscepticism, un occidentaloscepticism in Romania.

Putem vorbi despre euroscepticism in Romania?

Cifrele arata bine, romanii sunt cei mai mari sustinatori ai libertatii comune si ai libertatii de miscare. Nu stiu daca exista o cercetare pe tema asta, dar poate e si un simbol al faptului ca romanul simte ca apartine spatiului european si apartine prosperitatii economice pe care nu o vede acasa.

Eurobarometrele din ultima vreme arata ca pe masura ce creste increderea in institutiile europene scade increderea in institutiile politice nationale.

Asa e, e superioara si increderea in Parlamentul European, si increderea in Comisie, fata de cea in Guvern.

Asta inseamna ca asteptarile romanilor de la UE sunt foarte mari.

Asa este. Pentru mine, increderea romanilor este un cec in alb, o incredere data cumva cu speranta. Europa este speranta pentru romani si, daca nu ii facem sa simta cu adevarat drepturile lor europene, sa simta prosperitate, libertate, isi vor pierde increderea, pentru ca ei ne-au dat un cec in alb.

Intrebarea pe care multi si-o pun, cand voteaza la un scrutin european, e ce poate face concret Uniunea Europeana, pentru ca romanii sa simta toate acestea - prosperitate, drepturi - in tara, nu in alte tari din UE, unde, sigur, sunt europeni.

Ma intorc la ce spunea Kennedy si parafrazez: Dar noi ce facem pentru Uniunea Europeana? Era un context al acestei fraze, Kennedy vorbea atunci despre faptul ca statele de sub Cortina trebuie sa se apere intai ele insele si apoi sa astepte ajutor american. Acela era contextul.

Acelasi ca acum, ca semnificatie

.

Mie nu imi place sa fim in situatia asta, de asistati cumva de Uniunea Europeana, pentru ca nu suntem si trebuie sa fim actori efectivi. De aceea, imi place ca sunt in grupul Renew, ca Dacian Ciolos este seful unui grup politic european, functie la care noi nu am avut acces pana acum si care este foarte importanta si pe care o simtim direct ca beneficiu.

Mi-ar placea sa avem un rol activ: noi suntem UE, la fel ca francezii si germanii, si eu personal nu o sa am niciun fel de rusine in a negocia lucruri pentru noi, pentru regiunile pe care le reprezentam.

Dezbaterea cu care s-a incheiat vechea legislatura a fost aceea a insuficientei Art. 7, atunci cand un stat se indeparteaza de la regulile democratice europene. Asa cum stim, pentru ca Art. 7 sa devina efectiv, e nevoie de unanimitate la votul din Consiliu si e mai plauzibil ca Ungaria va proteja Polonia, Polonia - Ungaria si tot asa. Dar ce punem in loc?

Proiectul unui MCV european este in programul nostru electoral si este proiectul pe care il sustinem si pe care i-l cerem Ursulei von der Leyen, un proiect pe care ea a decis sa il sustina, scriindu-ne oficial in aceasta privinta.

Dincolo de asta, trebuie sa decidem ce facem in privinta legaturii bugetare, a conditionarii fondurilor. In tara, oricine vorbeste despre acest lucru este aspru criticat ca vanzator de tara. Eu nu vad lucrurile chiar asa.

Cred ca trebuie sa avem niste garantii foarte clare, sa diferentiem intre beneficiarii privati ai fondurilor europene si cei statali. In conditiile in care statul este capturat de o clica mafiota, noi nu mai putem vorbi despre interesul romanilor. Interesul romanilor este sa nu fie capturat statul de un grup mafiot.

Daca acel mecanism de legare bugetara este instituit, as vrea sa vad niste garantii foarte clare ca oamenii nu sufera din cauza asta, ca fondurile private merg in continuare, ca fondurile europene curg spre romani si ca doar guvernantii sufera masuri politice.

Aceasta sanctiune trebuie sa loveasca punctual pe cei vinovati. Oamenii nu sunt vinovati, guvernantii sunt vinovati.

Deci nu taierea fondurilor europene atunci cand un stat o ia pe calea gresita.

As merge mult mai mult pe sanctiuni politice.

Marti, la Strasbourg, a venit premierul roman sa prezinte bilantul presedintiei romane a Consiliului UE. Intr-o sala aproape goala, am remarcat. Cum a aratat Romania la Strasbourg?

Branza buna in burduf de caine, cum se spune. Am avut un aparat de tineri diplomati, de oameni foarte calificati, care au facut fata presedintiei cu brio, au organizat intalniri, am avut niste momente inalte, a fost si summit-ul de la Sibiu, organizat de presedintie.

Eu insa nu sunt multumit si nu de acum, de cand s-a exercitat mandatul, ci de acum doi ani, de cand s-au inceput pregatirile.

Ca fost functionar european, nu am simtit ca am avut o sansa reala sa contribui. Mi-am depus candidatura sa fac parte din aparatul presedintiei si a fost ignorata. Nu am avut niciun fel de raspuns in privinta candidaturii. Pentru mine personal, ar fi fost o sansa sa lucrez pentru presedintie, fiind platit de Uniunea Europeana.

Asadar, era si fara costuri pentru Romania. Dar, la fel ca mine, multi alti functionari europeni capabili au fost ignorati si nu doar noi, ci si tinerii.

Care e motivul pentru care ati fost ignorat, il intuiti?

Pot sa spun direct: trebuia sa fii mai aproape de tabara politica corecta. In al doilea rand, si asta ma doare si mai mult: eu mi-am terminat scoala, scolile in 2006, in timpul presedintiei austriece si colegii mei de la Academia Diplomatica din Viena si-au inceput cu sutele cariera internationala, lucrand pentru presedintie. Aceasta sansa a fost furata tinerilor romani.

Sutele de tineri care au studiat studii europene si relatii internationale nu au avut aceasta sansa, sa faca parte din aparatul presedintiei romane.

Nu au fost organizate concursuri, nici macar stagii, internshipuri.

Rezultatele presedintiei nu au aratat rau, pe hartie, dar trebuie spus ca presedintia Romaniei a fost si la final de legislatura, cand toata lumea avea interesul inchiderii dosarelor. Dar chiar si asa, premierul Dancila a spus aici, la Strasbourg, ca rezultatele bune nu se datoreaza functionarilor, ci Guvernului roman. Daca ati fi ajuns sa lucrati pentru presedintia romana, asta vi s-ar fi spus.

Eu cred ca, la asa o sansa istorica, puteam sa ne prezentam mult mai bine si sper ca urmatoarea data sa nu mai fim in situatia asta.

Citeste si:
Dacian Cioloș atacă PSD și PNL din cauza AUR: ”Sunt direct vinovate de comportamentul acestui partid fascist”
Dacian Cioloș atacă PSD și PNL din cauza AUR: ”Sunt direct vinovate de comportamentul acestui partid fascist”
Liderul USR, Dacian Cioloș, susține că PSD și PNL sunt direct vinovate de comportamentul și dezvoltarea partidului AUR, despre care spune că este un partid ”fascist”. ”AUR confirmă...
Ministrul Energiei a intrat din nou în izolare. Virgil Popescu, testat pozitiv a doua oară pentru Covid
Ministrul Energiei a intrat din nou în izolare. Virgil Popescu, testat pozitiv a doua oară pentru Covid
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat miercuri, 26 ianuarie, că a intrat în izolare după ce a primit rezultatul pozitiv al testului pentru Covid-19. Ministrul a precizat că are o...