USR-PLUS cere refacerea Planului National de Redresare si Rezilienta. Alianta spune ca va renegocia acest plan in discutiile de intrare la guvernare

Alianta USR-PLUS solicita ca Planul national de Redresare si Rezilienta sa fie refacut si precizeaza ca va renegocia planul in discutiile de intrare la guvernare. "Ministerul Fondurilor Europene ignora si rateaza reformele sociale, de mediu, de inovare si digitalizare in Planul National de Redresare si Rezilienta", acuza Alianta.

"Astazi (luni - n.r.), 23 noiembrie 2020, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat pe site Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), dar in mod inexplicabil l-a retras dupa doar cateva ore. Expertii USR-PLUS au analizat propunerile din acest plan si trag un semnal de alarma. Draftul Planului National de Redresare si Rezilienta nu include reforme reale si nu raspunde obiectivului european de a finanta schimbari structurale. Acolo unde sunt amintite reforme necesare in corpul documentului, nu urmeaza alocari de fonduri. Planul este facut din pix la MFE si nu face decat sa dubleze finantarile deja alocate prin programele operationale din politica de coeziune. Cu alte cuvinte, acolo unde MFE a programat si a cheltuit prost banii europeni, vine un supliment de finantare, dupa aceeasi logica. Din pacate, PNRR asa cum a fost gandit de guvern, este, practic, un fel de PNDL nou, fapt ce reiese si din OUG 155/2020, precum si din proiectul de OUG de modificare a OUG 155, lansat in dezbatere publica pe 12 noiembrie", transmite USR-PLUS, intr-un comunicat de presa.

Inca de acum doua saptamani, USR-PLUS atragea atentia asupra importantei pentru Romania a acestui Plan, crucial pentru ca Romania sa poata beneficia cat mai repede de 30,4 miliarde de euro in cadrul Mecanismului pentru Redresare si Rezilienta (MRR), mai arata sursa citata.

USR-PLUS a prezentat cu acea ocazie cateva solutii cu privire la alocarea si implementarea optima a resurselor europene si isi exprima deschiderea fata de guvern pentru a contribui la elaborarea Planului.

"Am propus la nivel european 6 piloni, aliniati la 6 prioritati europene. Acesta este consensul in Parlamentul European acum. Si i-am propus gandindu-ma la Romania, gandindu-ma ca meritam un plan national amplu, ambitios. Nu doar un sir de idei diferite grupate sub un singur capitol. Ne putem reforma modul in care ne privim si ne utilizam resursele? Ne putem exploata potentialul digital? Ne putem consolida economia prin investitii in inovare? Si mai ales, putem intelege ca le datoram tinerilor un viitor creat pentru ei, impreuna cu ei?", afirma Dragos Pislaru, coraportor al Parlamentului European, Mecanismul de Redresare si Rezilienta.

Alianta sustine ca un plan national de reforme si investitii nu se realizeaza intr-un subsol, ci in parteneriat social, consultare si angajare a actorilor parte a societatii.

"USR PLUS va negocia refacerea acestui plan, vom introduce reforme clare, trasabile si finantarea lor din acest nou fond european. Sunt multi bani, dar sunt bani care trebuie dati pentru reforme, nu pentru carpeli. Din pacate, asistam la un exercitiu de furat caciula, unde MFE nu se intelege cu alte ministere, nu are viziune reformista. Pentru MFE, acesti bani sunt doar o problema pentru care trebuie sa inventeze ceva. Si au scos ce aveau prin sertare oricum. Trebuie un reset si o negociere serioasa, pe care o vom face ca parte a discutiilor de intrare la guvernare, dupa 6 decembrie", precizeaza Cristian Ghinea, europarlamentar, vicepresedinte al Comisiei de Dezvoltare Regionala din Parlamentul European, conform sursei mentionate.

Sursa citata mai spune ca, din pacate, Guvernul a persistat in ideea unei elaborari in cerc restrans, fara o minima transparenta sau consultare, ignorand experienta si apelurile repetate din partea mediului de afaceri, a partenerilor sociali, a societatii civile si a USR-PLUS. Intrucat nu respecta structura si obiectivele Regulamentului european aflat acum in negocieri (nici pozitia Consiliului si cu atat mai putin pe cea a Parlamentului European), acest plan nu trebuie trimis la Bruxelles asa cum este, ci trebuie clar revizuit.

Mai jos, doar cateva dintre problemele documentului:

"I Probleme de legalitate si structura

I.1 Ratarea cvasi-completa a finantarii reformelor structurale

Reformele structurale sunt tratate superficial, pentru a fi bifate, desi ar trebui sa fie punctul central al planului. Pentru asta a creat UE noul instrument de finantare. E o oportunitate de reconfigurare completa a economiei Romaniei pe termen mediu si lung, nu doar o pusculita de cheltuit bani. Comisia Europeana nu are cum sa accepte acest document, ar incalca litera si spiritul reglementarii europene. MFE da dovada de habarnism.

I.2 Ignorarea in cadrul PNRR a dimensiunii coeziunii sociale

Guvernul isi bate joc de populatia vulnerabila - practic, PNL nu include nimic pe zona de coeziune sociala in PNRR. Copiii, tinerii, varstnicii, persoanele cu dizabilitati, celelalte categorii vulnerabile sunt practic excluse din PNRR.

USR PLUS considera ca PNRR trebuie sa fie un plan care sa arate solidaritate pentru cei care au fost loviti de criza si cerem ca minim 14% din PNRR sa fie investiti in pilonul Social si pentru copii si tineri. Acum intelegem de ce societatea civila a fost exclusa de la discutii - pentru ca in PNRR nu exista societatea civila ca partener. Avand in vedere cat a preluat societatea civila din efortul de rezilienta pe timpul pandemiei, planul PNL este efectiv bataie de joc.

II Probleme de alocare si oportunitate

II.1 Ducerea in derizoriu a Cercetari - Dezvoltarii - Inovarii

Guvernul duce in derizoriu partea de Cercetare-Dezvoltare - o alocare de 275 de milioane de euro (0,9%) este efectiv o bataie de joc. Noi, la USR PLUS, vedem cel putin 5% (1,5 miliarde) investite in dezvoltarea de noi tehnologii si materiale, pentru a putea fi in avangarda Europei si nu pe ultimul loc in Tabloul European al Inovarii 2020, avand un decalaj de peste 68% fata de media UE.

II.2 Minimizarea transformarii digitale a Romaniei

Desi este clar ca transformarea digitala este o prioritate cruciala a UE si ca Regulamentul prevede o alocare de minim 20% in cadrul Planurilor Nationale pentru digital, se pare ca MFE incalca aceasta prevedere cu o alocare de doar 2,3% pentru digitalizare efectiva in sectorul public (700 de milioane de euro). Chiar daca am insuma si totalul alocarii pentru sectorul privat, tot nu am ajunge la 20% din alocare (6,08 miliarde de euro).

Noi, la USRPLUS, credem drumul catre o societate digitala aduce beneficii clare atat in plan administrativ, prin simplificare si eficienta, cat si din perspectiva economica, avand in vedere ambitia noastra de a dezvolta Romania intr-un pol de excelenta la nivel european. Iar pentru a putea realiza un astfel de plan, este obligatoriu sa investim resurse adecvate.

II.3 Neintelegerea Pactului Ecologic European

Transformarea verde nu inseamna doar masuri de amenajare a teritoriului, ci presupune modificari structurale in lanturile de valoare, inovare, noi locuri de munca, economie circulara etc.

Pe unul din subiectele sensibile pentru societatea romaneasca, protejarea padurilor, Guvernul nici macar nu spune ceva concret. Aici, noi, la USRPLUS, am explicat clar ce trebuie facut. Link catre angajamentul de guvernare USR PLUS "Impadurim Romania": Din fondurile de mediu, de exemplu, MFE aloca doar 300 de milioane de euro pentru impadurire si indicatorul de progres este numar de puieti produsi. Angajamentul de guvernare al USRPLUS propune 300 de milioane pentru fiecare dintre anii de implementare ai planului de rezilienta si propune un indicator clar si concret: zeci de mii de hectare efectiv impadurite. MFE deschide calea aruncarii de bani europeni in obiective care nu se vad in realitatea din teren.

De asemenea, se rateaza complet oportunitatea reprezentata de componenta de Cladiri / Constructii a Pactului Ecologic European: renovarea energetica aprofundata a cladirilor publice si rezidentiale ar avea un impact pozitiv pe multiple directii.

Pe de-o parte, trebuie avut in vedere impactul social major, in special in aceasta perioada de criza economica generata de criza sanitara (locatarii/ ocupantii cladirilor vor putea consuma exact cat au nevoie si cand au nevoie si, prin urmare, ar face economii importante la costurile cu intretinerea care, in cazul cladirilor publice, s-ar transforma in fonduri directionate catre investitii vitale pentru comunitatile respective) si cel asupra mediului inconjurator (cladiri eficiente energetic inseamna mai putine emisii de gaze cu efect de sera si, prin urmare, o calitate a aerului mult imbunatatita).

Pe de alta parte, un adevarat program national de renovare energetica aprofundata a cladirilor ar crea un intreg ecosistem economic cu valoare adaugata ridicata: vorbim despre executia respectivelor lucrari, dar si despre fabricarea elementelor necesare - materiale de constructii cu impact scazut asupra mediului pe intreaga durata de viata, termosisteme, panouri solare, panouri fotovoltaice, pompe de caldura, contoare inteligente. Prin urmare, de ce sa importam toate aceste elemente, cand le putem produce in Romania, chiar in regiunile care vor trece prin tranzitia de la carbune si o economie bazata pe combustibili fosili catre o economie verde si sustenabila?

Daca 40% din fondurile PNRR trebuie sa mearga spre Tranzitia verde, iar cladirile sunt responsabile de 36% din emisiile de gaze cu efect de sera, inseamna ca cel putin 4 miliarde de euro ar trebui sa mearga catre renovarea energetica aprofundata a cladirilor, propunere in perfecta corelare cu New Renovation Wave, noua strategie a Comisiei Europene cu privire la performanta energetica a cladirilor.

III Probleme legate de implementare si absorbtie

III.1 Capacitate de absorbtie

Nu este deloc clar cum isi propune guvernul sa reuseasca brusc sa isi tripleze aproape rata de absorbtie a fondurilor, in conditiile in care anul acesta au absorbit doar 5,7 miliarde de euro in conditii de relaxare a regulilor, iar proiectia lor pentru anii urmatori este de absorbtie de peste 10 miliarde, chiar 13 in 2023. Daca acesti bani vor fi folositi prin aceleasi mecanisme greoaie ale MFE, atunci riscam sa nu ii folosim. Sa nu uitam ca MFE a promis bani de urgenta pentru spitale la inceputul pandemiei si abia in noiembrie a semnat unele contracte - a durat un an in situatie de criza, pentru proiecte simple, cat vor dura pentru proiectele complexe din PNRR?", mai transmite Alianta in comunicatul de presa.

CITESTE SI Opt deputati, printre care si Dan Barna, risca sa piarda 1% din indemnizatia lunara din cauza absentelor nemotivate

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Reacție după închiderea televiziunii unui fost baron local PNL: ”Toate se plătesc. Şi bune şi rele. Cu interlopi pe urmele mele...”

Televiziunea locală din Braşov Mix TV, fondată şi deţinută de fostul baron local Aristotel Căncescu, fost şef al Consiliului Judeţean Braşov din partea PNL, a fost închisă la începutul...