Saptamana politica: Pe cine sacrifica PSD pentru Cotroceni, rolul lui Iohannis la Chisinau si ajustari in USR PLUS. Bonus: de ce face Ponta spectacol

Duminica, 16 Iunie 2019, ora 14:54
27418 citiri
Saptamana politica: Pe cine sacrifica PSD pentru Cotroceni, rolul lui Iohannis la Chisinau si ajustari in USR PLUS. Bonus: de ce face Ponta spectacol

Referendumul pentru justitie, marele succes al lui Klaus Iohannis, e pe cale sa isi epuizeze capitalul electoral, asa ca presedintele a incercat sa compenseze cu reusita Chisinaului de a-l inlatura pe Plahotniuc de la putere. Motiunea, pe care toata lumea voia sa puna doar o bifa, incepe sa castige totusi teren, dar ar putea fi un teren care incurca mai degraba Opozitia decat Puterea de la Bucuresti.

Ce s-a intamplat intr-o saptamana in care agenda s-a impartit intre temele de politica externa si geopolitica si ajustarile din politica interna, postelectoral, pe de o parte, pentru ca mandatele pentru Parlamentul European s-au impartit, si preelectoral, pe de alta parte, de vreme ce Romania e in buza a trei alte scrutinuri:

* PSD a decis sa limiteze in avans esecul de la prezidentialele din toamna

* Viorica Dancila vrea sa joace intr-un scenariu de putere in partid si impune un Congres de la care Firea, singura care se situeaza in sondajele pentru Cotroceni in top 3, va lipsi

* USR si PLUS isi fac analiza post-alegeri si, ca atare, ajustari pentru urmatoarele scrutinuri. Dan Barna a fost intr-un mini-turneu de comunicare, Dacian Ciolos si-a adjudecat un profil de jucator european, prin candidatura - la care se pare ca are prima sansa - la sefia noului grup din Parlamentul European

* PNL nu reuseste, inca, sa puna in scena entuziasmul victoriei din 26 mai, cand a invins PSD-ul, dar compenseaza cu munca pentru motiune

* Klaus Iohannis e pe cale sa rateze mandatul absolut dat de electorat la referendumul pentru justitie, pe care l-a consumat intr-un pact politic maret ca miza, dar minor ca eficacitate si punere in practica. Si-a trecut insa in contul sau, pe ultima suta de metri, reusita de la Chisinau, unde oligarhul Plahotniuc era o creatie monstruoasa tinuta in viata deopotriva de complicitatea Moscovei si a Bucurestiului.

Dar ce a reusit sa construiasca, la nivel de mesaj, fiecare dintre actorii politici? Sa-i luam pe rand.

Klaus Iohannis

  • De la ambiguitatea pozitiei fata de Republica Moldova, la inceput de saptamana, o ambiguitate pe care a vrut sa o asume ca prudenta diplomatica, presedintele a trecut la un mesaj de forta, prin care si-a adjudecat reusita culiselor de la Chisinau, unde, vineri, oligarhul Plahotniuc a cedat oficial puterea si apoi s-a urcat in avion, cu destinatie necunoscuta.

Dar prudenta e una - data fiind formula de compromis de la Chisinau si narativul pus in scena de Rusia - si lipsa oricarui mesaj direct e cu totul alta. Presedintele nu a dat nicio explicatie, nu a facut nicio declaratie, nu l-a contrazis si sanctionat pe ministrul de Externe in formula deloc curata, in dezacord cu pozitia UE, de a legitima convocarea alegerilor anticipate tocmai de partidul lui Plahotniuc.

Teodor Melescanu a precizat ca a vorbit in nume personal, ceea ce ridica si mai multe semnale de alarma, pentru ca niciodata un diplomat nu vorbeste public despre politica altui stat in termeni privati, apoi a dat vina pe supra-interpretarea din presa. Cert e ca abia marti, Ministerul de Externe a transmis o pozitie coerenta a Romaniei si in acord cu cea a Uniunii Europene, prin care recunostea legitimitatea Parlamentului de la Chisinau. Niciun cuvant despre Maia Sandu si Guvernul pe care il conduce, dar e o deductie necesara recunoasterea acestui executiv, de vreme ce el a fost investit de Parlamentul legitim.

Or, tocmai acest moment oficial a fost ratat de Klaus Iohannis, care, la cererea Ziare.com, a transmis ca pozitia Romaniei, adica si cea a Presedintiei, este cea comunicata de MAE. A parut ca presedintele se raliaza pozitiei MAE, cand, de fapt, Cotroceniul a fost initiatorul unui grup de lucru care a formulat, in cele din urma - adica dupa SUA, UE, Rusia - pozitia ferma a Romaniei fata de criza politico-constitutionala de la Chisinau.

In acest registru al compensarii unui deficit de comunicare e de plasat gestul de a trimite mai apoi o scrisoare liderilor institutiilor europene, carora li se cerea sa se implice prioritar in solutionarea crizei de la Chisinau, un lucru pe care UE deja il avea pe agenda.

Mai mult, atunci cand la Chisinau a inceput debarcarea regimului Plahotniuc, cu Parlamentul investind un nou Guvern pe intuneric, la propriu, Romania nu a aparut nicicum in scenariu. Rusia, UE si SUA au stat la masa si au batut palma pentru a scapa Moldova de un personaj toxic atat la Chisinau, cat - record absolut - si la Bruxelles, Washington si Moscova.

A recuperat ceva Klaus Iohannis prin scrisoarea trimisa liderilor europeni, dar ramane un gest de forma, pentru ca fondul nu aduce nicio asumare si nicio expertiza suplimentara.

Din contra, textul scrisorii a ramas ambiguu in privinta recunoasterii Guvernului Maia Sandu, in conditiile in care UE deja o facuse, oficial. Exista si o declaratie de joi a ambasadroului UE la Chisinau, in care acesta are o noua intalnire cu, spune el, noul ministru de Externe - o recunoastere de fond si asumata. Ministrul francez pentru afaceri europene s-a intalnit, de asemenea, cu ministrul de externe din Guvernul Sandu, tot in timpul saptamanii.

Cu toate acestea, la capatul saptamanii, Klaus Iohannis a reusit sa capitalizeze "afacerea Chisinau". Plecarea lui Bogdan Aurescu - consilier prezidential, fost ministru de Externe, cu o imagine foarte buna si perceput ca un excelent negociator - la Chisinau, vineri dimineata, si urgenta comunicarii au deschis actul in care Presedintia a recuperat terenul. La finalul zilei, un comunicat al Administratiei a salutat victoria pro-europeana de la Chisinau, lasand sa se inteleaga ca unul dintre personajele cheie a fost chiar Bogdan Aurescu.

Sigur, se prea poate ca Presedintia sa fi avut un rol mai mare decat ceea ce poate spune public, dar, chiar si asa, e de remarcat faptul ca Klaus Iohannis nu si-a asumat direct si personal un mesaj in privinta Chisinaului si, pana la aceasta ora, nu a sunat-o pe Maia Sandu, pentru a o asigura de recunoastere si sprijin.

Un presedinte a pronuntat totusi "Republica Moldova" si acesta a fost Vladimir Putin, ceea ce inseamna ca Chisinaul nu e o miza chiar mica pentru Moscova.

Moldova are nevoie ca Romania sa ii tina spatele si sa o sprijine in a-si construi un stat necapturat de aici inainte, pentru ca Rusia nu se retrage, pur si simplu, din peisaj, doar pentru ca a vrut si ea sa scape de Plahotniuc si sa para ca joaca in filmul baietilor buni pentru cateva cadre.

Daca presedintele nu a avut din prima o pozitie sincron cu popularii europeni in ceea ce priveste Chisinaul - PPE a fost unul dintre sustinatorii cei mai fermi ai Maiei Sandu si ai lui Andrei Nastase - trebuie spus ca PNL s-a pozitionat din prima si fara dubiu in privinta legitimarii noului Guvern condus de Maia Sandu. Si Alianta 2020 a fost de aceeasi parte a baricadei, in vreme ce dinspre PSD si ALDE tacerea a fost regula.

  • Klaus Iohnnis a investit mai mult in Pactul de la Cotroceni, unul care s-a dorit a fi trofeul reusitei referendumului pentru justitie, dar al carui angajament e mult prea putin pentru mobilizarea exemplara a electoratului.

Pactul a fost semnat doar de Opozitia parlamentara, a lipsit astfel Dacian Ciolos, dar a fost Ponta, care a si facut spectacol. Din acest moment care s-a dorit istoric a ramas o fotografie de grup, un selfie cu Tomac, Barna, Orban si Ponta. Niciunul dintre electorate nu a votat pentru aceasta fotografie de grup, care a si aratat ca un fel de hlizeala de college boys.

Ce a reusit totusi Klaus Iohannis a fost sa se tina inca de mesajul antipesedist.

Iohannis are nevoie de un adversar negativ in campanie, stie ca poate capitaliza doar un vot de blam dat altuia, un potential deja speculat la europarlamentare. Mesajul pe care merge presedintele este acela ca nu am scapat de PSD, PSD a pierdut doar o lupta, doar ca e un mesaj care intra in coliziune cu minoratul Pactului.

In fond, presedintele chiar avea indreptatirea de a propune o formula de urgenta, de a negocia caderea Guvernului si instalarea unui executiv tehnocrat pana la alegeri. Poate ca nu ar fi reusit negocierea, dar e genul de angajament pe care electoratul il asteapta din seara de 26 mai.

Iohannis isi ia drept contracandidat practic Parlamentul - modificarile aduse legislatiei din justitie s-au produs in Parlament, acolo unde inca functioneaza Florin Iordache, Serban Nicolae, Calin Popescu Tariceanu.

Presedintele trimite astfel miza la parlamentare - alternativa reala - din doua motive: stie ca prezidentialele nu mai au miza majora, pentru ca nu are contracandidat, pe de o parte, si pe de alta parte, functia prezidentiala s-a bagatelizat chiar in mandatul lui.

Cine il contracandideaza pe Iohannis - ce au reusit sa transmita Ciolos si Barna

Dan Barna sau Dacian Ciolos? Asta e intrebarea la Alianta 2020, unde se petrec cateva ajustari si confruntari chiar, si de unde a iesit un sondaj de uz intern care arata ca mai degraba liderul PLUS este perceput atat ca prezedentiabil, cat si ca sef de Guvern.

Explicatia la prima mana rezida in notorietatea lui Ciolos, care a construit un partid in jurul propriei reputatii, in vreme ce Dan Barna e mai degraba perceput ca un produs al Uniunii Salvati Romania (USR).

Liderul USR a fost, de altfel, intr-un mic turneu de comunicare, numai vineri seara a avut doua interviuri - la Digi24 si la TVR - un gest legitim, dar care arata intentia de a creste mai degraba pe zona vizibilitatii, decat a reputatiei. A facut si o gafa majora, de raportare la institutia presei, despre care a spus, intr-un interviu pentru G4 Media, ca este un instrument de care politicienii trebuie sa se foloseasca. O gafa consistenta, care nu are de-a face cu prezenta in studio la Antena 3, ci cu pretentia instrumentalizarii presei.

Mai mult, o regula de nenegociat spune ca niciodata un politician nu isi pericliteaza increderea propriului electorat, pentru a obtine o parte din electoratul altuia. Este foarte bine sa fii recunoscut in frizerie, dar in termeni politici conteaza si cum ajungi in acea frizerie.

E o betie a victoriei care poate juca feste, dar tocmai victoria i-a trecut in liga mare si aici indulgenta electoratului este mult mai mica.

Dacian Ciolos, pe de alta parte, nu isi joaca doar candidatura la Cotroceni, pentru ca liderul PLUS este cotat cu prima sansa la presedintia noului grup din PE, Renew Europe. Un lucru care arata bine la Bruxelles, e si un castig pentru Romania, ca stat al Uniunii, dar care ar putea aduce deservicii la Bucuresti, unde asteptarea era mai degraba pe zona constructiei interne, decat pe aceea a reprezentarii europene. Alegatorii nu l-au votat pe Dacian Ciolos pentru a face figura excelenta la Bruxelles, ci pentru a construi cot la cot in tara, pentru ca institutiile inca sunt in era imposturii instalate de PSD.

E de remarcat, intr-o nota mai ironica, faptul ca la final de saptamana a aparut, pe surse Financial Times, informatia ca si Klaus Iohannis ar fi favorit pentru o functie europeana, aceea de presedinte al Consiliului European, acum condus de Donald Tusk. Negocierile nu sunt deloc avansate, spun surse europene pentru Ziare.com, dar iata ca Iohannis si Ciolos se confrunta si pe acest teritoriu.

Pe cine sacrifica PSD pentru Cotroceni, cat Viorica Dancila vrea locul lui Dragnea

Serban Nicolae candideaza la presedintie, ceea ce pare mai degraba un gest de sacrificiu ritualic pentru partid. Dupa europarlamentare si la cat potential de dispret a adunat partidul, a trimite acum un om pe frontul prezidentialelor inseamna a-l trimite la esec. Cam asta face Serban Nicolae, al carui rol va fi sa discrediteze campania si functia prezidentiala.

Pana una, alta, Viorica Dancila continua opera lui Liviu Dragnea si, asa cum ea insasi a spus-o, partidul coboara si mai mult in optiunile de vot.

Tot ce mai are PSD este guvernarea si asta e asul pe care Dancila il flutura colegilor de partid.

Va fi congres, unul de la care Gabriela Firea va lipsi, si la care se vor arunca multe priviri dispretuitoare, dar partidul nu e inca pregatit sa lase guvernarea.

De asta a si vrut Dancila congres grabnic, in vreme ce alti grei ai PSD ar mai fi cerut un ragaz, cat sa pregateasca tranzitia.

In schimb, au trecut deja trei saptamani de la alegeri si, in pofida electoratului care a creat toate conditiile asumarii unei guvernari, nimeni nu isi doreste foarte tare sa inlocuiasca acum PSD/ALDE.

Calculele se fac in algebra electorala - urmeaza o perioada vulnerabila economic, pana la alegeri nu e timp de reparat tara si atunci de ce sa risti? E o logica paguboasa, electoratul insusi a evoluat spre un model de cultura politica mai solida, s-a vazut la alegeri, in care e dispus sa isi calibreze asteptarile, cu conditia de a exista cate un moment de livrare a rezultatelor.

Daca motiunea nu e negociata la sange, semnalul nu va fi bun, mai ales ca si UDMR a anuntat ca o voteaza, pentru a acoperi, desigur, gafa colosala a lui Kelemen Hunor in chestiunea Valea Uzului.

Doar ca si Alianta 2020 si PNL vizeaza un plus de electorat dinspre PSD, pentru ca reciproc nu-si pot fura voturi, au electorate antagonice si ireconciliabile. De aici si rotatia minimala pentru motiune.

E mai degraba o etapa ritualica, o motiune care a trebuit depusa pentru a capta cumva simbolic victoria de la europarlamentare, o victorie pentru care PNL nu a desfacut totusi sampania, iar Alianta 2020 a dovedit ca a mers pe etapa mai degraba.

Singurul care face spectacol e Victor Ponta care, cu fiecare zi care trece, isi dovedeste instinctul de supravietuitor. A renuntat la mandatul de europarlamentar, pentru ca are treaba in tara, si-ar asuma si conducerea unui Guvern si scapa ironic si din povestea respingerii de catre Renew Europe: el a vrut de partea baietilor buni, dar acestia il imping langa PSD, in Grupul Socialistilor.

Cert e ca Ponta nu a reusit sa rupa din voturile PSD, care s-au dus mai degraba la USR, dar a pus serios umarul la aneantizarea lui ALDE, cu tot efortul lui Tariceanu de a fi, pentru ultima data, speranta pentru Cotroceni.

Daca insa tot greul ramane pe electorat, la alegerile legislative de anul viitor, si Opozitia trebuie sa fie constienta ca va fi si mai dificla reconstructia, pentru ca e vorba despre institutii uzurpate deja de mai bine de doi ani si in care mediocritatea a devenit organica.

ANRE demontează declarațiile ministrului Burduja privind energia alternativă: "Să se liciteze pentru aceste capacități"
ANRE demontează declarațiile ministrului Burduja privind energia alternativă: "Să se liciteze pentru aceste capacități"
Declarațiile ministrului Energiei, Sebastian Burduja, referitoare la ritmul extraordinar de instalare a fotovoltaicelor și eolienelor, au fost contrazise de președintele ANRE (Autoritatea...
Viitorul sumbru descris de Dan Barna (USR): "În 2025 vor fi din nou măriri de taxe pentru că nu mai au bani"
Viitorul sumbru descris de Dan Barna (USR): "În 2025 vor fi din nou măriri de taxe pentru că nu mai au bani"
Dan Barna lansează un atac la actuala guvernare care protejează în opinia sa "sinecurile şi pensiile speciale" pe care PSD şi PNL le plătesc în continuare. Aceste cheltuieli vor duce la...
#USR Ciolos Iohannis Chisinau Barna , #Bucuresti