Odata ce ai poposit in satul de "tigani ai marii" Bajau ai senzatia ca ai ajuns fata in fata cu un trib pierdut sau ca te afli intr-unul din locurile despre care povesteste Jules Verne.
Traiesc pe ape turcuoaz, mustind a viata, si poti ajunge acolo din Semporna, Malaezia, calatorind pe apa, cu barca, pret de o ora.
Atractia locului nu o reprezinta insa natura, ci oamenii. Acestia locuiesc, majoritatea, in case ridicate pe picioroange, in apa, intr-o zona careia i s-a dus vestea ca fiind unul dintre cele mai bogate recife din lume.
Bastinasii se deplaseaza cu lepa-lepa, barcile locale, pe care invata sa le foloseasca de indata ce pot pasi.
Asa cum era de asteptat, populatia Bajau este formata din inotatori unul si unul, putand sa-si tina respiratia sub apa si cate cinci minute, coborand si la 20 de metri adancime, conform Environmental Graffiti. E drept ca se antreneaza pentru asta din copilarie si ca sunt, practic, nascuti pe mare.
Nu e singura adaptare a localnicilor. Acestia pot vedea sub apa de doua ori mai bine decat orice alt om, astfel incat prada nu prea are sanse sa scape, odata zarita.
Populatia Bajau locuieste langa tarmurile unei insule pe care nu exista suflet de om.
Nimeni nu stie cu exactitate de unde au venit acesti oameni sau de ce au optat pentru acest tip de viata, desfasurat exclusiv pe apa. Exista doua teorii: potrivit uneia, ar fi originari din Filipine sau Johor, Malaezia, iar celeilalte ca ar veni din arhipelagul Riau, Indonezia. Unii dintre localnici cred sincer insa ca sunt descendenti ai garzilor regale din sultanatul Johor. Iniferent care ar fi originile lor, de secole duc o viata de nomazi.
Localnicele obisnuiesc sa-si acopere fata cu o pasta facuta din frunze pisate, tapioca si apa, pentru a nu se bronza.
Populatia Bajau traieste de pe urma pescuitului. Prada e pusa la uscat si dusa la piata din Semporna.
In ceea ce priveste religia, o mica parte dintre acestia sunt crestini, insa cei mai multi sunt musulmani.