Cum se adapteaza Grecia vremurilor post-COVID. De la all-inclusive la ecoturism VIDEO

Industria turismului, care inainte de pandemie genera in Grecia mai bine de un sfert din PIB-ul acestei tari, cu venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro, se adapteaza noilor vremuri, dupa criza sanitara. Reprezentantii industriei fac apel la valorile traditionale, dar ti cont si de noile viziuni europene, in special la tranzitia ecologica.

Bogatia trecutului sau antic a fost, prin intermediul turismului, o sursa de venit importanta pentru reGcia. Cu toate acestea, dupa impactul numeroaselor crize politice si economice, Republica Elena se reorienteaza spre noi modele economice pentru industria ospitalitatii: de la revalorificarea satului traditional grecesc, la turismul gastronomic si agricultura ecologica.

All inclusive, Calul troian din cetatea turismului grecesc

Cum turismul all inclusive nu putea sa ocoleasca aceasta destinatie devenita atractiva prin valorile culturale si istorice inestimabile, dar si prin oferta variata de vacante estivale, Grecia incearca acum sa-si protejeze motorul economiei de acest "pericol" cum il numesc cei din industria ospitalitatii.

Hotelurile care ofera all inclusive sunt o amenintare pentru micile afaceri din turismul Greciei, de la taverne pana la comerciantii de condimente, care au ramas cu nostalgia Drumului Matasii.

Raluca Prodan este implicata de 14 ani in turismul din Grecia, activand la una dintre cele mai mari agentii din insula Corfu si afirma ca serviciile all inclusive nu fac deloc bine industriei ospitalitatii grecesti.

"Anul trecut turismul in Grecia a fost 95 % suta in jos din cauza pandemiei. Acum a inceput sa se miste, cat de cat, polonezi si ceva romani. Dar cred ca sunt in mare cam 1 din 10 turisti romani. Nu foarte multi. Pentru anul acesta toata lumea spera sa ajungem la un procent de 50 % din 2019, ar fi excelent, dar e greu de realizat. E foarte greu si pentru ca nu mai vin britanicii, care aici, in Corfu, ajunsesera undeva pe la 60% din numarul total al turistilor. Iar acum, din cauza restrictiilor, nu mai vin. In plus, a aparut acest pericol pentru turismul grecesc, care se numeste all inclusive si care afecteaza intreaga industrie. Pentru ca specificul nu era bazat pe all inclusive, ci in jurul tavernelor traditionale", a declarat Raluca Prodan in cadrul unui infotrip organizat de Organizatia Nationala de Turism a Greciei si agentia Paralela 45.

Iar vechile taverne incearca sa contracareze asaltul all inclusive, atat prin preturi atractive, cat si prin mancarea traditionala si atmosfera creata de ansambluri de dansuri grecesti. La taverna Tripa (Groapa), cea mai veche din Corfu, si vizitata de-a lungul anilor de renumiti actori precum Anthony Quinn, grupurile de turisti sunt atrasi de meniurile cu bucate specifice insulelor ionice si de ambientul creat de formatiile de muzica si dans.

Satul traditional parasit, reintrodus in circuitul turistic

In incercarea de a oferi turistilor o experienta autentic greceasca autoritatile incurajeaza orice initiativa de revitalizare a satelor traditionale, cu un puternic accent pe comunitate.

Iar un exemplu concludent este Old Peritheia, un sat parasit din insula Corfu. Oamenii si-au parasit casele in urma cu 60 de ani si s-au mutat cativa kilometri mai jos, unde aveau plantatiile de maslini, si au construit un alt sat. Altitudinea de 700 de metri deasupra nivelului marii la care se afla cea mai veche asezare din Corfu nu este deloc propice culturii maslinilor, iar satul a ramas ca o fantoma, cu peste 150 de case si 8 biserici abandonate naturii.

Numai ca atractia turistilor care vor sa faca o calatorie in timp i-a facut pe cativa dintre ei sa se intoarca in vechiul sat, unde si-au deschis taverne traditionale in casele parintilor lor. Au grija sa nu schimbe in niciun fel aspectul exterior al satului, fiind obligati sa pastreze casele asa cum au fost construite de inaintasii lor.

"Turisti avem zilnic, oamenii vin sa se plimbe, sa descopere trecutul nostru chiar daca este greu de ajuns, vin sa manance in tavernele noastre. Doar ca avem turisti ziua, nu innopteaza mai nimeni aici. In plus, turistii care vin sunt cei indragostiti de natura, de plimbari, nu e vorba de un turism de masa, aici nu intalnesti nici piscine, nici all inclusive", a povestit Nikos Cheirdaris, proprietarul Ognistra Taverna.

Casele sunt de vanzare la preturi deloc mici, zidurile unei foste locuinte ajungand la aproximativ 80.000 de euro. E greu de populat din nou intregul sat, dar localnicii spera ca un mare investitor va ajunge sa cumpere mai multe case si sa readuca la viata satul de pe muntele Pantokrator.

Turismul "de bula"

Cele mai mari companii de turism care organizeaza croaziere pe marile lumii nu au cum sa ocoleasca insulele grecesti care atrag ca un magnet turistii. Numai ca in ultima perioada, pandemia a modificat radical regulile calatoriilor pe vasele de croaziera, organizatorii creand asa zisul "turism de bula".

La imbarcare pe vapoare turistii sunt verificati din punct de vedere sanitar si se creeaza "bulele sanitare" in incercarea de a nu aduce niciun caz de COVID-19 la bordul navelor. Astfel, turistii care coboara in porturi si vor sa viziteze orasele sunt obligati sa respecte reguli stricte, poarta tot timpul masti de protectie, indiferent daca acestea sunt sau nu obligatorii in tarile respective, si nu au voie sa atinga absolut nimic atat timp cat se afla pe uscat.

"Marile companii care organizeaza croaziere nu lasa turistii care ajung in Corfu sa atinga nimic. Avem ghizi care nu pot intra in contact cu turistii, totul se face doar prin intermediul telefonului. Rezervarile se fac prin telefon, absolut tot. Ghizii trebuie sa isi faca test PCR, chiar daca sunt vaccinati sau nu, astea sunt regulile companiilor", a afirmat Raluca Prodan.

Agricultura ecologica si turismul verde, intoarcerea la origini

O alta tendinta in turismul elen o constituie agricultura ecologica, foarte multi proprietari de taverne investind in ferme proprii de unde isi procura alimentele, astfel incat drumul lor pana in farfurie sa fie cat mai scurt.

"Noi ne dorim ca mancarea sa fie cat mai proaspata si de aceea o mare parte dintre alimente provin de la ferma noastra din apropiere", spune Spiros Catechis, proprietarul restaurantului Flisvos, care a venit cu acest concept din Statele Unite ale Americii, unde a lucrat multi ani.

Aceeasi idee o intalnesti si in varful muntelui, in satul Old Peritheia, unde Nikos Cheirdaris le gateste turistilor in mare parte cu alimente din propria gradina.

"Oamenilor le place ideea de a manca ceva facut in casa. Eu gatesc zilnic pentru turisti. Fie ca e vorba despre musaka, fie dulciuri, toate sunt gatite de mine. Carnea o procur din zona, iar legumele de la noi din gradina", a afirmat Cheidaris.

Astfel, intr-un sat uitat de lume si timp, in varful unui munte din Corfu, poti avea o experienta culinara care rivalizeaza cu cea dintr-un palazzo frantuzesc: produse proaspete de cea mai buna calitate si un chef care compenseaza absenta unor stele Michelin cu pasiunea pentru gust si traditie.

Kumquat, fructul devenit simbol al insulei Corfu

Cu un gust dulce si usor acid, fructul de kumquat, importat din China si Japonia cu mai bine de 100 de ani in urma, a devenit un simbol al insulei Corfu, producatorii punand accent in special pe cultivarea bio. Peste tot turistii sunt ademeniti cu lichioruri fine, gemuri, cosmetice, dulciuri si chiar miere cu gust de kumquat.

Grupurile de turisti pot vizita si fabricile unde fructele kumquat de transforma in delicatese si pot urmari indeaproape procesul de fabricatie. Asa cum se intampla la Lazaris Distillery & Artisan Sweets, unde se produce lichiorul kumquat dupa o reteta locala, fiind certificat cu indicatie geografica. Iar gustul micutelor citrice poate fi regasit, de asemenea, sub forma de gem, nuga sau chiar confiate.

Dimensiunea globala

In respectul traditiei, dar si in incercarea de a revitaliza beneficiile care vin din vechile rute comerciale, municipalitatea din Corfu se regaseste din 2018 in noua retea numita Drumul European al Matasii - rutele Marco Polo, care are ca scop dezvoltarea internationala in domeniul turismului cultural, dar si dezvoltarea comunitatilor locale. Mai mult decat atat, reteaua are vocatia de a sustine zona de business, in special afacerile mici si medii, cu un accent particular pe start-up-uri.

Autoritatile elene considera ca o astfel de initiativa ar avea un efect pozitiv asupra turismului, promovand mostenirea culturala a Greciei la nivel international.

Valorificarea trecutului ramane o sursa de inspiratie pentru industria elena de resort. Tulburata de o criza sanitara fara precedent, Grecia este dispusa sa inoveze, cautand echilibrul perfect intre vestigiile culturii antice, cerintele exceptionale ale prezentului, pentru a-si asigura viitorul.

Grecia, dependentă de turiști. Unul din trei euro câştigaţi în economia țării vine din acest sector

Între 62,8 şi 75,6 miliarde de euro sau 28,5% - 34,3% din PIB, atât a adus turismul Greciei în 2023, conform unui studiu al Confederaţiei Turistice Elene (INSETE), informează publicaţia...

Rusia „invadează“ Cuba: Insula se pregătește să primească 200.000 de turiști ruși

Cuba își va extinde rutele de călătorie cu Rusia în speranța de a trezi turismul din somnul post-pandemic. Națiunea din Caraibe vrea să primească aproximativ 200.000 de ruși în acest...