Povestea bisericii abandonate transformată în librărie. Cum a prins din nou viață un lăcaș de cult monument istoric

Duminica, 25 Iulie 2021, ora 03:00
5691 citiri
Povestea bisericii abandonate transformată în librărie. Cum a prins din nou viață un lăcaș de cult monument istoric

Are 700 de ani vechime și o arhitectură care te lasă cu gura căscată. Biserica Dominicană din Maastricht, Olanda, construită în stil gotic, cu ferestre suple care par să străpungă tavanul pictat, nu mai slujește cultului catolic de mai bine de 200 de ani. Cu spiritul lor practic, olandezii au transformat-o într-una dintre cele mai impresionante librării din lume.

Multe dintre bisericile vechi din Vest stau zăvorâte. Porțile mari și grele s-au închis odată pentru totdeauna în urmă poate cu câteva decenii. Credincioși care să le calce duminică de duminică pragul nu prea mai sunt, așa cum nu mai sunt nici preoți care să slujească în ele. Lăcașuri de cult vechi de sute de ani sunt date uitării, zac abandonate. Din când în când, câte un turist mai evlavios se oprește în dreptul lor și își face câte o cruce, amintind astfel de menirea pe care a avut-o odinioară clădirea.

Unele dintre aceste biserici au avut însă ceva mai mult noroc și au fost salvate de la degradare. Și de la uitare. Biserica Dominicană din Maastricht, Olanda, este un exemplu în acest sens. A fost ridicată în anul 1294 și timp de cinci secole a servit drept lăcaș de cult pentru comunitatea romano-catolică din zonă. Asta până când oraşul Maastricht a fost invadat de trupele lui Napoleon, în 1794.

Atunci, impozanta biserică a fost transformată în depozit. Nimic sfânt în noua sa destinație. Apoi a adăpostit arhiva orașului, iar până în urmă cu aproape 20 de ani a fost parcare pentru biciclete.

Librărie pe trei etaje

Astăzi, vechea biserică dominicană cu greu ar fi putut deveni mai populară. Clădirea frumos restaurată este o atracție în sine. Și, totuși, nimic nu i-ar fi putut da viață mai bine ca rafturile negre din oțel înălțate pe trei etaje, care străbat naosul lung și înalt, alături de o cafenea modernă așezată pe locul fostului altar. Biserica și librăria arată de parcă ar fi fost făcute una pentru cealaltă.

Oricât de tentați am fi să calificăm drept “o hulă” transformarea unei biserici-monument într-un magazin de carte, trebuie să ne gândim că la urma urmei biserica și cărțile au mers mână în mână secole de-a rândul. “La început era Cuvântul”. Așa începe Evanghelia după Sfântul Ioan. Cuvintele au fost apoi transpuse în cărți, iar pe vremea când acest lăcaș de cult a fost ridicat, cărțile erau tomuri uriașe la care aveau acces doar preoții. Acum, cărțile sunt accesibile oricui, iar biserica aceasta abandonată parcă nici nu putea fi însuflețită mai bine decât de beletristică.

Elementul nou dominant în biserică este așadar structura raftului înalt, care se întinde până la bolțile din piatră. Cărțile cele mai populare, bestselleruri sau cele aflate la reducere sunt păstrate pe rafturile inferioare, în timp ce lucrările academice, ezoterice și teologice se află ceva mai aproape de cer, pe rafturile de la nivelele 1 și 2. La acestea se ajunge pe scări sau chiar cu un lift.

Chiar dacă nu ești neapărat vreun pasionat de literatură, biserica aceasta te va impresiona prin ineditul său. Priveliștea pe care o ai de sus, de la unul dintre “etaje”, este înălțătoare. Nu de alta, dar rar ai șansa să te apropii atât de mult de picturile din tavan ale unui lăcaș de cult și să poți admira imaginile așternute pe tavan în urmă cu 600-700 de ani.

Cafeneaua din altar

De departe, unul dintre elementele care dau un plus de inedit bisericii-librărie este cafeneaua din prezbiteriu. La masa în formă de cruce, care în secolele trecute ar fi fost considerată o adevărată blasfemie, sau la cele câteva măsuțe așezate în jurul pereților de piatră se poate bea o cafea, un cappuccino sau un ceai cald și, de ce nu, chiar și un pahar de vin roșu.

În ciuda cafenelei și a numărului mare de turiști care se perindă pe aici permanent, atmosfera nu este deloc una indisciplinată.

Arhitecții olandezi Merkx + Girod au câștigat cu acest proiect, în 2007, premiul Lensvelt de Arhitectură de interior.

Citeste si:
Olanda pune capăt distanţării sociale şi anunţă un 'permis COVID'
Olanda pune capăt distanţării sociale şi anunţă un 'permis COVID'
Ţările de Jos au anunţat marţi relaxarea restricţiilor legate de pandemia COVID-19, inclusiv sfârşitul distanţării sociale dar şi implementarea unui "permis COVID" pentru a intra în...
De ce ne conduc proștii?
De ce ne conduc proștii?
Pentru că mediocritatea a devenit... sub-mediocritate, urmare a scăderii vertiginoase a nivelului educației reale.Grav și deranjant în societate este când pe curba distribuției gausiene a...
Sursa: Ziare.com