Limba noastra-i o comoara, iar noi ne batem joc de ea

Cu foarte multi ani in urma, cand terminasem liceul, un coleg a fost respins la bacalaureat pentru doua dezacorduri, strecurate la lucrarea de limba romana. Pe atunci, era obligatoriu sa te exprimi corect, chiar impecabil. Altfel, comiteai un sacrilegiu.

Astazi, orice absolvent de liceu isi doreste un certificat de bun cunoscator al limbii engleze, ceea ce fireste nu este rau. Asemenea certificat se obtine greu, dar cine-l apuca, va avea in viata un fel de passe-partout, o carte de vizita valabila in toata Europa - si nu numai.

In mod ciudat, nimeni nu-ti pretinde astazi, la bacalaureat, un certificat de bun cunoscator al limbii romane ca sa ai o carte de vizita si in propria ta tara. Era explicabil in anii comunismului, cand nimic nu te califica mai bine in functii, de la vladica pana la opinca, decat lipsa de scoala.

Dar nu inteleg cum s-au catarat pe piramida niste domni ca Vanghelie, Mazare sau altii, inclusiv un domn ministru al Educatiei Nationale, Liviu Pop, care incerca sa explice ca, daca esti tare la matematica, nu-i musai sa stii si gramatica.

Ideea au mai preluat-o si altii, dar pana la urma s-au convins cu totii ca dl Pop trebuie inlocuit. In locul lui, tocmai a fost propus, ca ministru al Educatiei Nationale, rectorul universitatii din Suceava, inginerul Valentin Popa, o personalitate cu bune referinte si cu un palmares profesional impresionant.

Toata stima pentru titlurile, palmaresul si referintele domnului rector de la Suceava, dar - vai! - in presa au si aparut extrase din speech-urile dumnealui, presarate pe ici, pe colo, cu greseli gramaticale flagrante.

Problema devine complicata. Dl prof. ing. Valentin Popa este o personalitate incomparabil mai respectabila decat predecesorul lui. Intelectuali de marca ai tarii s-au simtit chiar datori sa-i ia apararea.

Caz poate unic la noi, ne pomenim cu o scrisoare, semnata de numerosi rectori din intreaga tara, aparand calitatile si abilitatile colegului lor de la Suceava.

Cu tot respectul pentru respectivii rectori, nu mi se pare ca le face cinste modul cum au sarit sa le tina patea doi demnitari de varf, amandoi fosti repetenti universitari: C.P.Tariceanu si L. Dragnea.

Despre opinia dlui Tariceanu imi permit sa spun ca este ca de politruc: "Trebuie sa vedem inainte de toate ce isi propune si ce e capabil sa faca ministrul propus si apoi sa-l judecam (...) Am impresia ca nu e profesor de limba romana. Are niste lacune".

In opinia mea, poate avea lacune de limba romana un bun inginer in fabrica, un chirurg, un zootehnist, un agronom. Dar cum e posibil sa vorbeasca agramat cel pus sa-i fie ca exemplu de conduita tineretului studios?

Nu, domnule Tariceanu. Nu este o simpla lacuna cand nu-ti pasa de "limba veche si-nteleapta", dar te pui in fruntea invatamantului si te dai pe brazda cu un limbaj ca de Obor. Care dascal le poate pretinde elevilor o vorbire corecta, cand seful tuturor dascalilor vorbeste - scuzati - agramat?

Explicatia dlui Dragnea este si mai derizorie, ca de politruc si de fost repetent: "Eu am vazut tot in presa o scrisoare de sustinere a 45 de rectori din 48 pentru domnul Valentin Popa. Eu cred ca asta conteaza".

Si, ca un fel de bomboana pe coliva, tot intelectualul Dragnea concluzioneaza: "In CEx se voteaza. A fost rezultatul votului".

Nu sunt convins ca ministrul Educatiei Nationale trebuie pus la alt vot, decat cel din Parlament. Textul Constitutiei este lapidar: premierul desemnat cere Parlamentului votul de incredere. Nu deduc ca trebuie un vot prealabil de la CEx sau din alta parte. Altfel spus, nu tot ce misca, se voteaza. Mai sunt si adevaruri umuabile, sau fara alta conexiune decat logica.

Nu poti pune la vot teorema lui Pitagora, nici principiul lui Lavoisier, nici sfericitatea planetei. Mi se pare bizar sa contezi numai pe votul aritmetic, cand propui ministrul Educatiei Nationale, cel menit sa le fie exemplu viitorilor intelectuali.

Exista riscul ca elevii sa fie si ei certati cu limba romana, precum ministrul, si sa-si spuna in gandul lor: ma doare-n cot de gramatica si de profesori. Mai mare ca ei e ministrul si mai mare decat ministrul e CEx. In rest, ciuciu!

Cu privire la scrisoarea celor 45 de rectori care sar in apararea colegului lor sucevean, mi se pare interesanta pozitia unei personalitati de vaza, chiar dintre simpatizantii (poate chiar membrii) PSD: profesorul Razvan Theodorescu, membru al Academiei.

Academicianul le-a dat o sentinta scurta, dar taioasa: "Dezastru! Iar solidaritatea rectorilor e deplorabila!".

Daca dl. Dragnea ar pune la vot toate aceste opinii, ar rezulta ca 45 rectori isi sustin colegul, iar un academician voteaza contra. Concluzia? Simpla: planeta nu e rotunda, e plata.