Tabara, despre strategia agricola a lui Basescu si dublarea pretului la grau - Interviu video

Pretul graului s-a dublat in acest an, dar acesta nu va avea un impact negativ asupra celorlalte produse derivate, asta si pentru ca producatorii de paine, spre exemplu, practica deja preturi ca si cand costurile ar fi mult mai mari, este de parere ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, ministrul Agriculturii a precizat ca in acest an graul a ajuns deja sa se vanda cu 60-70 de bani pe kilogram, de unde anul trecut, in aceeasi perioada, acesta se comercializa cu 35 de bani pe kilogram.

Totodata, Valeriu Tabara a mai discutat si despre intalnirea avuta saptamana trecuta cu seful statului, ocazie cu care s-a pus problema cresterii stocurilor de grau si a schimbarii profilului produselor agricole exportate de Romania.

Potrivit acestuia, Romania are toate sansele ca in acest an sa-si reduca deficitul comercial extern pentru produsele agricole si agroalimentare spre zero, de unde in urma cu doi ani importurile pe aceasta zona erau cu aproximativ 1,4 miliarde de euro peste nivelul exporturilor.

Recent ati spus ca pretul cerealelor va fi ridicat in acest an, in special pe fondul cresterii cererii pentru sursele de energie. Pana la ce nivel ar putea ajunge?

Problema cerealelor nu este doar una nationala, ci si una europeana. Productia de cereale nu influenteaza doar pretul pietei alimentelor sau a unor zone de alimente, ci are influenta foarte mare si in ceea ce priveste furajele. La nivel mondial piata cerealelor se acutizeaza. Pe plan mondial, porumbul are o pondere mare in productia de bioetanol.

Romania, ca tara cu potential foarte mare de productie agricola, raportat la teritoriul national, nu are dreptul sa produca doar cat are nevoie. Ea trebuie sa-si satisfaca atat piata interna, dar, in acelasi timp, trebuie sa fie si un partener extern.

Pe de alta parte, m-a bucurat foarte mult o discutie foarte interesanta avuta cu seful statului pe chestiunea realizarii la aceasta data a unui anumit stoc de cereale, in special de grau, mai ales ca in acest an este un grau de o calitate panificabila exceptionala. Romania ar putea sa stocheze si ar trebui sa stocheze pana la 2 milioane de tone fata de prezent, cand limita este de 300.000 de tone, noi avand in prezent circa 500 - 600.000 de tone in rezerva de stat.

Cat ar trebui sa fie productia de cereale in acest an pentru a putea realiza acel stoc de 2 milioane de tone?

Problema nu este de a realiza stocul, ci sa nu distorsionezi piata. De anul trecut incoace piata cerealelor este destul de bine asezata, pe de alta parte pe piata romaneasca a cerealelor si a plantelor tehnice sunt prezenti cei mai mari producatori mondiali. In acelasi timp, faptul ca am avut anul trecut o piata libera in care nu am intervenit, asa cum s-a intamplat in Federatia Rusa sau in Ucraina, a ajutat foarte mult ca Romania sa se aseze in piata internationala cu cereale.

Revenind la potential, ce producem peste 4,5 milioane de tone va fi disponibil pentru stocare sau pentru piata. Consumul Romaniei la grau este in jur de 3,2 milioane de tone anual, pentru populatia urbana in special, la care se adauga alte 500-600.000 de tone, cantitatea pentru semanat. Romania realizeaza frecvent peste 5-6 milioane de tone anual, iar potentialul real de maximizare este de 10-11 milioane de tone de grau, in conditii climatice bune. Aici intervin si elementele de tehnologie si sursele financiare care ar trebui sa soseasca la timp.

Apropo de randamente, potrivit datelor EUROSTAT productia de cereale in Romania este de 2,8 tone la hectar, comparativ cu Ungaria 3,85 tone/ha, in Bulgaria 4,2 tone/ha, ca sa nu mai vorbim de Franta si Marea Britanie, unde randamentele sunt de 7,5 tone/ha, respectiv peste 9 tone/ha...

Sunt chestiuni diferite. Spre deosebire de Ungaria, Romania este situata intr-o zona cu factori climatici limitativi, chiar daca pamanturile si solurile Romaniei sunt mult mai bune decat cele din Ungaria: cernoziom foarte mult, brun-roscat de padure, soluri de buna calitate cu potential foarte bun, factorul limitativ in Romania este apa. Este zona de seceta frecventa. Noi intram pe zona Ucraina - Republica Moldova in care altii sunt factorii decat cei din Germania sau din Marea Britanie sau din jumatatea de nord a Frantei. Acolo productiile sunt mai mari in primul rand datorita factorilor climatici. In al doilea rand, sa nu uitam ca si in Franta, si in Germania, chiar si Ungaria cresterea productiei este data de faptul ca au folosit ingrasaminte. In Romania, cu exceptia ultimilor doi ani cantitatile de ingrasaminte sunt aproape neglijabile daca ne raportam la intreaga suprafata cultivata cu cereale.

Pentru o tona de grau real este nevoie de cel putin 25 kg de azot substanta activa care sa fie extrasa. Or aceste cantitati Romania nu le-a mai primit de foarte mult timp, in primul rand din lipsa de bani. Abia in ultimii doi ani situatia aceasta s-a imbunatatit. Pe de alta parte, mai este si faptul ca sursele financiare, chiar cele din subventii, nu au sosit la timpul potrivit, atunci cand se lucreaza. Graul nu se seamana tot timpul anului, se seamana doar in octombrie, daca atunci nu ai bani, nu ai ingrasaminte, nu ai facut nimic. Degeaba vin in luna aprilie-mai sa dau ingrasamnite, n-am facut nimic cu ele. Au fost aceste disfunctionalitati.

In ultimii doi ani, chiar daca au fost si secete, odata cu imbunatatirea sistemului de lucrare a solului, de fertilizare, samanta foarte buna, randamentele au crescut. Anul acesta ne ducem cu media la peste 3,5 tone/ha, peste ceea ce are Ungaria la aceasta data. Asta in contextul in care Romania nu cultiva doar 1,2 milioane de ha, cum are Ungaria, ci se duce la 2 milioane de ha, vorbesc de grau. Si la porumb situatia este cam la fel.

Capacitatea Romaniei a fost valorificata in proportie de 35-40%. Anul acesta productiile sunt mai mari cu 40%, dar si preturile intiale sunt mai mari decat anul trecut. Daca anul trecut graul se vindea la recoltare cu 0,35 lei, anul acesta a inceput de la 0,6-0,7 lei/kg, aproape dublu. Asta inseamna o reasezare, nu o crestere a pretului, ci o aducere a lui la normalitate, in raport cu cheltuielile pe care producatotorul de cereale le face la nivelul solului.

Ce impact va avea aceasta "aliniere la normalitate" a pretului graului in inflatie? Recent, INS a dat publicitatii cifre care arata o scadere a inflatiei pe fondul reducerii preturilor la anumite categorii de alimente, iar dumneavoastra veniti si spuneti acum ca s-a produs o dublare a pretului la cereale...

Aceasta crestere, in Romania, nu ar trebui sa aiba niciun impact. Si va dau un exemplu, atunci cand pretul graului era de 35 de bani, pretul painii a fost acelasi ca si cand pretul graului ar fi ajuns la 0,8 lei. Pe de alta parte, sigur ca iti trebuie mai multe kg de grau ca sa obtii un kg de tarate, dar este anormal ca pe un kg de tarate sa poti cumpara doua sau trei kg de grau. Va rog sa va uitati la preturile care rezulta din prelucrarea graului. Undeva au fost niste rezerve care acum pot fi reajustate si reasezate in procesul de normalizare a pietei produselor alimentare.

Pe de alta parte, inflatia se calculeaza la produsul finit, nu la produsul marfa, la materia prima. Carnea de porc, mezelurile, legumele sunt cele care influenteaza inflatia, nu materia prima sau costul graului. Aici, de ani de zile, producatorii agricoli, in marea lor parte, vindeau graul sub costul lui. De aceea, agricultura Romaniei nu s-a putut capitaliza si nu poate avea durabilitate in timp. Intr-un an se poate intampla ceva, dar omul trebuie sa fie capabil anul viitor sa poata relua productia, nu sa fie un om mort. Asa au rezultat milioane de ha necultivate sau sute de mii de ha de pomicultura nevalorificate.

Eu cred ca piata produselor agro-alimentare se va reaseza intr-o normalitate de echilibru, in raport si cu celelalte sectoare. Nu mi-as dori ca la producatorul de materie prima sa scada pretul, pentru ca asta ar insemna sa-i afectezi puterea lui de reluare a procesului de productie. Or durabilitatea sistemului agro-alimentar din Romania este pe umerii acestor producatori, mari sau mici, cei care produc materia prima. N-ai produs materie prima, trebuie sa importi! Ai importat, intri in sistemul acesta negru si de speculatie in agricultura si cu oscilatii formidabile de oferte pe piata.

E dureros sa ma duc cu 5,5 milioane de tone pe piata externa. E un pas important facut de Romania, dar asta nu inseamna ca ne-am rezolvat o problema. Eu, pana la urma, export materie prima. Eu ar trebui, de la porumb, de exemplu, sa export furaje, chiar srot, sau proteina sau ulei de porumb sau, mai departe, nutreturi combinate, sau etanol. Porumbul nu este o planta in care pun doar boabele pe masa sau fac mamaliga sau mai macin si dau la gaini, unii romani asa il vad. Porumbul este o planta extraordinar de complexa din punct de vedere industrial si al cresterii valorii adaugate.

De altfel, in discutiile pe care le-am avut saptamana trecuta cu domnul presedinte a fost pusa si chestiunea aceasta de a forta nota cu unitatile de prelucrare, de transformare, sa nu ne ducem afara foarte mult pe materie prima.

Spuneati mai devreme ca potentialul Romaniei in materie de produse agricole si industriale este pe undeva pe la 40%....

Da, la randamentele productiei agricole. Romania va fi o tara asezata in normalitate cand va realizeaza peste 30 de milioane de tone la doua culturi. Sa stiti ca acestea nu sunt previziunile sau datele de dinainte de 1989. La porumb, Romania nu ar trebui sa faca productie sub 6-7 tone/ha, media. Inchipuiti-va 18 pana la 21 de milioane de tone de porumb. Romania ar trebui sa discute de 8, 9 sau chiar 10 milioane de tone de grau, acesta este potentialul real al Romaniei. Si la orez as putea sa ma duc la 40.000 de hectare in Romania, sa devin exportator de orez. Anul acesta, de pilda, pregatesc un sprijin pentru cele 5.000 sau 10.000 de hectare de orez, tocmai in sensul de a lansa productia cerealiera a Romaniei.

Nimeni nu contesta potentialul agricol al Romaniei, doar ca statisticile ne arata ca sunt aproximativ 3,5 milioane de exploatatii agricole cu o suprafata mai mica de 5 ha si doar 14.400 de suprafete agricole mai mari de 50 de ha. Nu-i cam disproportionat acest raport?

Acum au mai crescut, as vrea sa va spun ca, potrivit ultimului recensamant agricol, avem circa 31 de mii de exploatatii agricole mari, cu personalitate juridica. Totalul este 3.856.000 de exploatatii, asta era in 2010, fata de 4.482.000 de exploatatii in 2002. Vedeti ca este o reducere de peste 600 de mii de ferme, pas extraordinar de important. Ramanem totusi cu 3.825.000 de exploatatii agricole mici de pana la 1-1,5 ha. Asta este tendinta spre care mergem acum, ceea ce inseamna o specializare si o mai buna performanta, inclusiv la randamentele de productie.

Sunt si celelalte date referitoare la suprafata utilizata, suprafata per exploatatie. Aici avem o alta problema. Avem 1,95 ha media la exploatatiile fara personalitate juridica, nici macar 5 ha, ar fi teribil de bine sa am 5 ha. Media exploatatiei pe tara este de 3,45 ha. La celelalte exploatatii cu personalitate juridica media este de peste 190 de ha, ceea ce este bine.

Aveti in cadrul ministerului vreun program prin care sa-i incurajati pe micii proprietari de teren sau fermieri sa-si aduca in comun exploatatiile?

Sunt cateva elemente esentiale, de la trendul natural dat de politici, chiar daca ele nu sunt conturate sau scrise foarte bine in sensul acesta, la sistemul de finantare. Faptul ca exista cereri de finantare cu prioritizare in masurile din PNDR (n.a Planul National de Dezvoltare Rurala), faptul ca fermele respective sunt atrase spre sistemul de arendare, faptul ca productia agricola se valorifica foarte bine sau faptul ca patrunderea pe piata este buna va determina un trend de reducere a fermelor mici si de crestere a fermelor mari. Dar ritmul nu este cel pe care ni-l dorim. Ca sa marim ritmul ar mai trebui sa fie facute cateva lucruri.

Primul - problema taxarii terenurilor nelucrate, cred ca a fost un stimulent, nu cel principal, dar a dat un imbold. Doi - avem o lege de accelerare a proceselor de comasare prin arendare, stimularea arendarii pe termen lung. Ca sa stimulam acest lucru trebuie sa dam prima de arendare care poate porni de la 25 de euro si se poate duce pana la 100-125 de euro/ha, in functie de perioada de arendare. Stimularea este sa fac exploatatia pe termen lung, fara sa vand pamantul. Si trei - sa finalizam cadastrul, sa putem stimula schimburile de teren, de concentrare, dar asta este si o problema legata de strategiile de la Administratie si Interne si de strategiile Comunitatii Europene.

Ati vorbit de multe ori de o echilibrare a balantei comerciale pe produsele agroalimentare, chiar si mai devreme ati spus ca Romania trebuie sa se transforme dintr-un exportator de produse prime intr-unul de produse finite. Care este orizontul de timp in care Romania, spre exemplu, o sa treaca de la exportul preponderent de grau la cel de furaje?

Eu as spune ca prima etapa pe care ar trebui sa o realizeze Romania la aceasta data este echilibrarea balantei comerciale externe pe agricultura si produse agroalimentare. Cred ca foarte putini politicieni isi dau seama cat de important este acest lucru pentru viitoarele politici, pentru increderea fermierilor. Inclusiv cei care incearca se dezvolte afaceri pe sistemul agricol si agroalimentar trebuie sa aiba in vedere ca Romania trebuie sa fie o tara partenara in piata externa.

Spuneati un timp, cea mai mare realizare a lui 2010 a fost reducerea la jumatate a deficitului comercial. Faptul ca am crescut exporturile si ponderea produselor agroalimentare in totalul exporturilor a fost un mare rezultat, un indicator exceptional, nu numai pentru sector, ci si la nivel macro-economic. Sa nu uitam ca in 2009 deficitul pe balanta produselor agroalimentare era de 1,3-1,4 miliarde euro, in 2010 l-am redus la aproape 700 de milioane. Anul acesta, asa cum a inceput el, cel putin primele trei luni, este un an de speranta ca ne apropiem de zero pe zero. Ar fi formidabil daca am depasi si am avea un 0,1 crestere, asa cum a fost PIB-ul la sfarsitul lui 2010.

Ziceti ca anul acesta exporturile vor fi egale cu importurile?

E un obiectiv major si imi face placere sa spun ca am aceasta speranta ca ne apropiem de acel zero pe zero. Daca nu-l atingem o sa ne apropiem oricum foarte mult de el, urmand ca anul 2012 sa decida, chiar daca exportam inca materie prima, materie bruta. Este un lucru extraordinar sa intram in sistemul pozitiv si nu in cel negativ. Asta inseamna un extrem de mare echilibru pentru fermieri care nu se vor mai baza pe surse bugetare sau subventii europene, ci se vor baza pe venituri in plus, pentru ca exportul inseamna o reasezare a puterii fermierului de a produce, de avea parteneri seriosi, de a intra intr-o relatie normala in piata. Asta nu inseamna, insa, ca nu trebuie sa se trezeasca foarte multi dintre procesatorii nostri, apropo de ce inseamna transformarea productiei primare, ca aici ducem lipsa.

Pentru a echilibra balanta comerciala trebuie fie sa crestem substantial exporturile, fie sa diminuam substantial importurile, fie sa le facem pe amandoua in ritmuri diferite. Unde s-ar putea reduce consistent importurile si care ar fi zonele pe care am putea sa crestem exporturile?

Sunt doua domenii principale care ne-ar putea duce imediat spre echilibrare: importul de carne de porc, sa trecem la export, si pregatim aceasta iesire, si exportul de legume si fructe. Eu nici nu pot sa intervin in piata si sa spun ca nu import aia sau aia, sunt intr-o piata comuna, am regulile ei. Pe aceasta piata comuna as vrea sa fiu prezent. In momentul in care am iesit cu carnea de porc la export ar insemna o reducere drastica a importului de carne de porc, inseamna o refacere a sistemului de parteneriate aici la noi.

Iesirea la export cu mai multe produse din carne de porc inseamna o crestere a productiei interne, care atrage dupa sine o crestre a cantitatii de furaje importante

Absolut.

Nu ajungem iar in situatia in care exportam cereale si importam furaje?

Nu, pentru ca eu intervin in stimularea, inclusiv a fabricilor de nutreturi combinate. Este anormal ca Romania, producatoare de cereale, sa nu aiba posibilitatea de a exporta furaje, nu de a importa.

Microsoft vrea să introducă reclame în Windows 11. Cum pot fi dezactivate

Microsoft vrea să introducă reclame în meniul de Start al Windows 11, conform informațiilor oferit de utilizatorii beta din Statele Unite. Experimentul se aliniază practicii companiei de a...

Disney +, platforma de streaming, va implementa măsuri împotriva partajării de parole

CEO-ul Disney, Bob Iger, a anunțat că platforma de streaming Disney+ va implementa măsuri împotriva partajării de parole la nivel global începând din această vară. Această mișcare a...