Ziare.com

Cum i-a indicat CCR lui Zgonea articolul din Codul de procedura penala pentru a scoate interceptarile SRI din dosarele penale

de Ionel Stoica
Miercuri, 05 Februarie 2020, ora 13:28

   

Cum i-a indicat CCR lui Zgonea articolul din Codul de procedura penala pentru a scoate interceptarile SRI din dosarele penale
Fostul presedinte al Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea a sesizat Curtea Constitutionala cu prevederile privind folosirea interceptarilor obtinute de SRI in baza unor mandate de interceptare nationala, la o luna dupa ce judecatorii CCR explicau in motivarea unei decizii despre situatia articolului din Codul de procedura penala.

CCR a admis marti o exceptie de neconstitutionalitate privind o prevedere din Codul de procedura penala, legata de folosirea interceptarilor in procesele penale. In urma acesteia, SRI nu mai poate sesiza procurorii daca in timpul interceptarii pe mandate de siguranta nationala sesizeaza infractiuni de drept comun.

Astfel sunt anulate probele stranse de SRI din dosarele de coruptie, crima organizata, trafic de droguri, trafic de persoane, criminalitate cibernetica sau chiar terorism, tradare si spionaj.

Decizia CCR lasa SRI practic fara obiect de activitate, avand in vedere ca nu va mai putea sesiza parchetele in legatura cu infractiunile constatate in timpul monitorizarilor pe care le face in baza Legii sigurantei nationale.

Mandatele de siguranta nationala sunt emise de Inalta Curte. Cererea de emitere a unui MSN, sau de prelungire a acestuia, este facuta de procurorul general al Romaniei, la solicitarea SRI.

Iata efectele acestei decizii - CCR da o noua veste buna infractorilor: Interceptarile SRI nu mai pot fi folosite, chiar daca dovedesc o crima

Sesizarea lui Zgonea: 31 mai 2018

Exceptia a fost ridicata de fostul presedinte al Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea in dosarul in care a fost condamnat luni la 3 ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta. Decizia nu este definitiva.

Zgonea a pus in discutie sesizarea CCR in perioada in care procesul se judeca in Camera Preliminara. Tribunalul Bucuresti a admis cererea pe 31 mai 2018.

"Dispune sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocata de inculpatul Zgonea Valeriu Stefan," este minuta instantei.

Care este exceptia

Exceptia a vizat articolul art. 139 alin.(3) din Codul de procedura penala:

"Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege."

Acesta era coroborat cu articolul 11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei: "Informatii din domeniul securitatii nationale pot fi comunicate:
[...]

d) organelor de urmarire penala, cand informatiile privesc savarsirea unei infractiuni."

CCR amintea de articol pe 20 aprilie 2018

Discutiile despre acest articol au fost ridicate chiar de Curtea Constitionala in motivarea unei alte decizii, prin care a declarat neconstitutional un articol din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala. Era vorba chiar de prevederea care stabilea modul in care sunt emise mandatele de siguranta nationala. Practic, CCR a constatat ca mandatele de siguranta nationala date in dosarele de coruptie sunt neconstitutionale.

Este vorba de Decizia 91/2018 pronuntata pe 28 februarie 2018. In motivarea acestei decizii, CCR arata ca articolul 139 alin. (3) din Codul de procedura penala confera calitatea de mijloc de proba acestor interceptari realizate in baza unui MSN.

CCR precizeaza ca nu se poate sesiza din oficiu in acest caz, avea pe masa o exceptie vizand Legea 51/1991, nu Codul de procedura penala, iar daca ar fi facut asta ar fi contrar legii de functionare.

"Totodata, in materia inregistrarilor, Curtea observa ca art. 139 alin. (3) din Codul de procedura penala califica drept mijloc de proba inregistrarile efectuate de parti sau de alte persoane, cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii, precum si orice alte inregistrari, daca nu sunt interzise de lege.

Asa fiind, concluzia care se impune este aceea ca dispozitiile Legii privind securitatea nationala nu confera calitatea de proba/mijloc de proba datelor si informatiilor rezultate din activitati specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991. Doar dispozitiile art. 139 alin. (3) din Codul de procedura penala ar putea conferi calitatea de mijloc de proba inregistrarilor rezultate din activitati specifice culegerii de informatii, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, iar nu dispozitiile art. 11lit. d) din Legea nr. 51/1991. Astfel, Curtea constata ca problema de constitutionalitate ridicata de autorul exceptiei nu tine de modul de reglementare a dispozitiilor art. 11 lit. d) din Legea nr. 51/1991, ci de modul de reglementare a dispozitiilor procesual penale, eventual coroborate cu dispozitiile Legii nr. 51/1991, care insa nu au fost criticate in prezenta cauza.

Or, o eventuala pronuntare asupra constitutionalitatii dispozitiilor procesual penale ar avea semnificatia unei sesizari din oficiu a Curtii, care insa nu este posibila avand in vedere ca, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale - n.red.), Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata (...), iar potrivit art. 29 alin. (1) din acelasi act normativ, Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia," motiva CCR.

Motivarea CCR a fost publicata in Monitorul Oficial pe 20 aprilie 2018. Dupa cum am aratat, Valeriu Zgonea a sesizat CCR o luna mai tarziu.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 7809 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
15 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

GIO

asta trebuie desfiintat urgent.Ne vor conduce in continuare infractorii si nu vom avea nici un mijloc sa-i punem la punct. ii si platim regeste pe deasupra.

 

Ca sa nu mai vorbim de faptul ca SRI "a ramas fara obiectul...

...muncii", cum citim in articol!
Așa ca, la ce dreaku au mai băgat atatea fonduri in buzunarele SRI, daca oricum nu fac nimic?

Fake news declarate real news de catre KKR-ai

NATO si UE definesc coruptia drept amenintare la adresa securitatii organizatiei respective, amenintare la adresa securitatii internationale si grava vulnerabilitate a sigurantei tarilor membre. Strategia nationala de aparare a Romaniei preia aceste definitii si le integreaza. KKR-aii - ca protectori ai mafiei nationale - dimpreuna cu infractorii romani vorbesc de drepturile criminalului si talharului.

Dupa care, Dorneanu mai da o fuga la Moskwa sa ia notitite ca sa puna Constitutia in acord cu directivele Kominternului.

astea nu sunt interpretari ale constitutiei

asta e legiferare a ccr si favorizarea infractorilor. tinand cont ca toate deciziilor lor controversate incepand cu decizia de a il obliga pe presedinte sa o demita pe kovesi au fost abuzuri in serviciu in colaborare cu infractori din psd, astept ca cei care au votat aceste aberatii sa fie anchetati penal pentru constituire in grup infractional organizat. cei care dau drumul infractorilor periculosi ca cordunenii cu minciuni si abuz in serviciu merita ani grei de inchisoare, nu pensii speciale.

ionele

citeste si tu macar in treacat legea de organizare si functionare a sri, ca sa stii ce atributii are, legal, si de fapt cu ce se ocupa. trebuie sa se coupe de ce fac si serviciile din celelalte tari europene. nu dresarea de dosare penale pe spranceana. in detrimentul interesului national si in favoarea celor din afara.

 

Ia stai asa medgidie, dacă un cetățean care are cunoștința...

...de o fapta penala este obligat sa o denunțe iar organele competente au obligația sa se sesizeze si sa ia masuri, cum pot niște așa ziși "super-magistrați" sa oblige O INSTITUTIE DE SIGURANTA a Statului sa faca caz omis de niște probe contra unor răufăcători?
E noaptea mintii mai medgidie!

mai cititi si voi

dresarea de dosare nu presupune administrare de probe si urmarire penala stimabililor. si pentru cunostiinta voastra internationala. interceptarea unor persoane pentru fapte ce nu atenteaza la siguranta si securitatea statului, fara ordonanta magistratului, este abuz in serviciu. si pentru ca aveti mintea cam scurta va reamintesc ca in 27% din dosarele instrumentate de DNA, cu concursul SRI in 2018, s-au dat de instantele supreme achitari. fara ca nimeni sa raspunda. sau va faceti ca nu v-ati dat seama ca uneori sunteti interceptati. mai ales rezistentii din disapora.

Mananci ce .aci! Da un exemplu de dosar penal facut de SRI!

Numai pro.stii debitezi, numai pro.stii de la Haznaua 3 si Retevei. Art. 11 din legea SRI spune ce face SRI cand da de pesederasti in gasca: "In cazul in care din verificările si activitătile specifice prevăzute la art. 9 si 10 rezultă date si informatii care indică pregătirea sau săvarsirea unei fapte prevăzute de legea penală, acestea sunt transmise organelor de urmărire penală in conditiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală."

Dome, io, unu', mă simt mandru

că am ajuns să trăiesc in raiul infractorilor.
Trăiască curtea constipatională!

 

raiul banditilor si al criminalilor

s-a instalat acum 30 si ceva de ani, cand aceștia au dat lovitura de stat bazandu-se pe naivitatea populimii căreia i s-a imprimat in toți neuronii fraza "am scapăt de ceausescu si de dictatura comunista, acum putem face ce vrem".

restul e doar chestie de obișnuință.

Been spendin' most they're lives,...

...Livin' in the gangsta's paradise

Iata de unde ne vine lumina constitutionala!

https://www.csce.gov/international-impact/russia-s-weaponization-corruption-and-western-complicity?page=2

Pentru cei care nu stiu ce este CSCE, sa mearga la Actul Final al Conferintei pentru Cooperare si Securitate in Europa, 1 august 1975, semnat de toate tarile europene (mai putin Albania si Andorra), de SUA si Canada.

CCR cea mai superioara instanta in Romania

Am formulat voit eronat titlul pentru ca descrie ce este in realitatea strimba romaneasca CCR. In primul rind s-a dorit crearea unei confuzii si perceperea de catre oameni a institutiei respective ca fiind o instanta prin denumirea de curte. MEMBRII EI NU SUNT JUDECATORI. Institutia ar trebui sa functioneze ca o comisie, formata din specialisti in constitutie, apolitici, alesi, nu numiti de gastile numite partide si care sa analizeze proiectele de acte normative, care ar fi ele, din punct de vedere constitutional si sa le intoarca, daca e cazul, celor care le-au elaborat cu observatiile de neconstitutionalitate. deci sa actioneze "ante" nu "post festum". Deabia dupa avizul pozitiv de constitutionalitate, proiectele respective sa intre in procedura de aprobare si odata aprobate ar fi corecte din punct de vedere constitutional. Atit! Astfel ar disparea toate exceptiile de constitutionalitate ridicate de avocati chitibusari si mai ales impresia ca CCR poate sa intoarca hotarirea unei instante, chiar definitiva. Dar nu ! S-a dorit crearea acestui aspect de suprainstanta pentru a fi folosita in interesul unuia sau altuia dispunind de putere politica sau resurse financiare importante si membrii acestei "curti" actionind la ordin ca niste functionari obedienti, indecent de bine platiti si coplesiti cu privilegii ca nu cumva sa uite cine le este stapin.

 

Articol cu dezinformari

Minciună: "SRI nu mai poate sesiza procurorii daca in timpul interceptarii pe mandate de siguranta nationala sesizeaza infractiuni de drept comun." Acest lucru nu este adevarat.
Sesizarile pot fi facute, doar ca inregistrarile nu mai pot fi folosite in procesele penale. Este treaba procurorilor sa gaseasca alte dovezi ale infractiunilor comise, nu sa astepte mura-n-gura de la SRI.

 

smart si nu prea.

"Sesizarile pot fi facute,doar ca inregistrarile nu mai pot fi folosite in procesele penale.Este treaba procurorilor sa gaseasca alte dovezi ale infractiunilor comise,nu sa astepte mura-n-gura de la SRI".
1-Sesizarile pot fi facute.Facute pe ce baza daca nu pe acele inregistrari?.Ai faptele (inregistrarile) deci ai dovada insa nu te poti folosi de ele,acolo unde trebuie,adica la o curte legala?.Fapta penala ramane penala odata ce ai dovada.
2-Este treaba procurorilor sa gaseasca alte dovezi ale infractiunilor comise.Dece sa cauti altele cand le ai deja?.Dece sa renunti (sa fii fortat prin "lege"? sa renunti) doar de mila "sarmanului" infractor?.Eventual procurorii pot cauta si gasi fapte care sa confirme ceea ce au deja.
3-Sansa procurorilor de a mai obtine acele fapte,cele obtinute deja de SRi,se apropie de ZERO.
Traiasca infractiunea protejata de (ne)lege!.
Nu vad ce-i "smart" in logica lui smarty.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor