Noua denumire a variolei maimuței. Expert: ”Cele din prezent sunt din medicina de acum 200 de ani”

Organizația Mondială a Sănătății vrea să schimbe denumirea virusului Monkeypox, cunoscut la noi drept variola maimuței. Noua denumire va semăna mai degrabă cu o parolă de siguranță pentru un cont pe internet. Adică va conține litere, cifre și semne de punctuație.

Acest nou nume va fi anunțat „cât mai curând posibil”, a transmis OMS, conform Daily Mail. Însă cercetătorii propun ca focarul internațional actual ar trebui să fie numit hMPXVB.1

Pe lângă redenumirea agentului patogen în sine, tulpinile vor fi probabil scrise cu litere, cum ar fi A sau B, pentru a elimina orice mențiune a părților Africii unde au fost observate pentru prima dată.

Peste 30 de cercetători au semnat săptămâna trecută un document de poziție care afirmă că există o „necesitate urgentă” schimbarea numelui variolei maimuței, având în vedere actualul focar, care a lovit în principal bărbații gay și bisexuali din 45 de țări, inclusiv Marea Britanie, SUA, Spania și Portugalia.

De ce numele bolilor și agenților patogeni ar trebui să poarte nume ”codificate”

Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a explicat pentru Ziare.com de ce denumirea bolilor după cercetători, orașe sau simptome nu mai este în consens cu realitatea din prezent.

”Foarte multe dintre bolile, sindroamele, semnele din medicină poartă numele oamenilor care le-au descoperit, a orașelor unde au apărut pentru prima dată sau a situațiilor în care au fost descrise, iar acest lucru face parte din medicina clasică de acum 100-200 de ani. Între timp, lucrurile au mai evoluat, avem acces la cunoaștere, la noi tehnologii care ne pot spune la nivel de detaliu despre ce este vorba și cum poate fi definită o anumită boală, în cazul nostru un anumit virus.

Așa cum s-a întâmplat cu virusul Wuhan care a devenit SARS-CoV-2, așa ar trebui să se întâmple lucrurile și cu virsului variolei maimuței și mai sunt și alți agenți patogeni care ar putea să fie redefiniți.

Sigur, publicul larg are nevoie să știe despre ce este vorba, astfel că și dacă OMS-ul va veni cu un alt nume pentru variola maimuței, eu cred că în conștiința publică numele acesta este deja foarte bine fixat”, a explicat medicul.

Când vorbim despre cancer nu mai vorbim doar despre cancer

Specialistul în sănătate publică este de părere că oamenii vor căuta exact ce înseamnă fiecare literă, cifră sau semn de punctuație din denumirea unui agent patogen, iar acest lucru va ajuta în creșterea nivelului de educație în sănătate. Pentru că sunt unele boli despre care nu mai putem vorbi la modul general din cauză că acestea au suferit mutații în timp.

”Denumirile acestea bazate pe elemente biologice, elemente genetice, pot să sune ca în cazul variantelor SARS-CoV-2, abstract pentru populație, dar cred că ele vor contribui în timp la creșterea nivelului de educație pengtru sănătate și creșterea nivelului alfabetizării oamenilor care inevitabil se vor întreba ce înseamnă o anumită literă, un anumit nume, de ce este un punct înainte, etc.

Și mai este un lucru foarte important. Dacă în urmă cu 40-50 de ani spuneam despre cancer că este o singură boală, acum știm că de fapt sunt sute de boli, însă ele sunt definite pe baze moleculare.

Așa încât este impropriu să mai spune că o persoană suferă de un cancer pulmonar, de exemplu, mai trebuie să spunem că este sau nu nonmicrocelulat, că are sau nu anumite mutații pentru că de toate aceste informații depinde de fapt diagnosticul, alegera tratamentului și metodele terapeutice”, a mai punctat dr. Marius Geantă.

De unde vine numele de variola maimuței

Variola maimuței a fost descoperită pentru prima dată în 1958, când în rândul primatelor de laborator a apărut un focar. Dar actualul termen de variolă a maimuței este deja oarecum înșelător, deoarece, în timp ce virusul a fost descoperit pentru prima dată la macaci, se crede că multe cazuri sunt transmise la oameni de către rozătoare.

Până în prezent, o mare parte a cazurilor au fost identificate în comunitatea homosexuală, bisexuală și a bărbaților care fac sex cu alți bărbați. Dar oricine se poate îmbolnăvi de variola de maimuță dacă a avut contact strâns cu o persoană infectată.

Sistemul său de denumire îl împarte în prezent în două tipuri, versiunea din Africa de Vest și versiunea din Africa Centrală sau Bazinul Congo.

Nu este prima dată când se ridică îngrijorări legate de variola maimuței și rasism.

Luna trecută, Foreign Press Association, Africa, un organism de presă pentru jurnaliştii de pe continent, a îndemnat mass-media occidentală să nu mai folosească fotografii cu oameni de culoare alături de poveşti despre variola maimuţelor care descriu focarul din Europa şi America de Nord.

Ei au acuzat astfel de atitudine că perpetuează „stereotipuri negative care atribuie calamitatea rasei africane și privilegiul de imunitate altor rase” și au cerut ca în rapoartările despre variola maimuțelor să folosească imagini ale spitalelor din propriile țări sau ale reprezentărilor grafice ale virusului însuși.

Cum ar putea să se numească variola maimuței

Mai mulți cercetători în boli infecțioase din întreaga lume au propus, de asemenea, crearea unei noi „clade” pentru focarul actual.

Ei susțin că virusul care circulă în prezent a devenit un „virus uman” distinct, în comparație cu MPXV, care se transmite rar între oameni. Noul tip, susțin experții, ar trebui să fie numit hMPXV, iar descendența ar trebui să fie denumită A, A.1, A.1.1, B.1.

Ei au dat patru exemple legate de datele care arată că tulpina din Africa de Vest a evoluat ușor, pe baza probelor colectate în focare mici de la om la om în ultimii câțiva ani.

Sistemul de denumire ar fi un sistem similar cu cel folosit pentru variantele Covid, cum ar fi Omicron, Marea Britanie fiind lovită de un val de BA.2 și acum experimentând o creștere a cazurilor de BA.4 și BA.5.

POtrivit oamenilor de știință, un beneficiu al renunțării la termenii geografici ar fi încurajarea țărilor să continue să monitorizeze și să tragă un semnal de alarmă atunci când descoperă noi boli, mai degrabă decât să le fie atașat numele în mod negativ.

Responsabilitatea redenumirii monkeypox revine de fapt Comitetului Internațional de Taxonomie a Virușilor, un comitet însărcinat cu etichetarea oficială a agenților patogeni.

Cum se transmite variola maimuței

Până la acest focar mondial, variola maimuțelor era răspândită de obicei de rozătoarele infectate - inclusiv șobolani, șoareci și chiar veverițe - în vestul și centrul Africii.

Oamenii pot lua boala – care provine din aceeași familie cu variola – dacă sunt mușcați de animale infectate, își au contact cu sângele, fluidele corporale sau crustele sau mănâncă vânat sălbatic sau carne de animal sălbatic.

Ortopoxvirusul, care provoacă variola maimuțelor, poate pătrunde în organism prin pielea ruptă – chiar dacă nu este vizibilă, precum și în ochii, nasul și gura.

În ciuda faptului că a fost răspândit în principal de animale sălbatice, se știa că variola maimuțelor poate fi transmisă între oameni. Dar până acum puțin timp acestu lucru se întâmpla foarte rar.

Răspândirea de la om la om poate apărea dacă cineva atinge îmbrăcămintea sau lenjeria de pat folosite de o persoană infectată sau prin contactul direct cu crustele revelatoare ale virusului. Virusul se poate răspândi și prin tuse și strănut.

În creșterea continuă a cazurilor, experții cred că virusul trece prin contact piele pe piele în timpul sexului - chiar dacă acest mecanism exact nu a fost văzut până acum.

Cât de mortal este virusul variola maimuței

Boala este de obicei ușoară, majoritatea pacienților revenind în câteva săptămâni fără tratament.

Cu toate acestea, boala ucide până la 10% din cazuri. Dar se crede că această rată ridicată se datorează în parte lipsei istorice de testare, ceea ce înseamnă că o zecime din cazurile cunoscute au murit mai degrabă decât o zecime din toate infecțiile.

Cu toate acestea, cu tulpini mai ușoare, rata mortalității este mai apropiată de una din 100 - similar cu când a lovit prima dată Covid-19.

Versiunea vest-africană a virusului, care este ușoară în comparație cu tulpina din Africa Centrală, se află în spatele răspândirii actuale. Nu au fost raportate decese ca parte a focarului în curs.

Cum se testează variola maimuței

Poate fi dificil de diagnosticat variola de maimuței, deoarece este adesea confundată cu alte infecții, cum ar fi varicela.

Infecția poate fi confirmată printr-o evaluare clinică de către un profesionist din domeniul sănătății și un test în laboratorul de specialitate.

Testul implică prelevarea de mostre din leziuni ale pielii, cum ar fi o parte a crustei, lichid din leziuni sau bucăți de cruste uscate.

Simptomele variolei maimuței

Poate dura până la trei săptămâni pentru ca pacienții infectați cu variola maimuței să dezvolte oricare dintre simptomele sale revelatoare.

Semnele timpurii ale virusului includ febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri de spate, ganglioni limfatici umflați, frisoane și epuizare - ceea ce înseamnă că, teoretic, ar putea fi confundate cu alte boli comune.

Dar caracteristica sa cea mai neobișnuită este o erupție cutanată care începe adesea pe față, apoi se extinde în alte părți ale corpului, de obicei mâinile și picioarele.

Erupția se schimbă și trece prin diferite etape înainte de a forma în sfârșit o crustă, care mai târziu cade.

Cât timp este contagios un pacient cu variola maimuței

O persoană este contagioasă din momentul în care apare erupția cutanată până când toate crustele au căzut și există piele intactă dedesubt.

Crustele pot conține, de asemenea, material viral infecțios.

Se crede că perioada infecțioasă durează trei săptămâni, dar poate varia de la o persoană la alta.

La nivel mondial sunt peste 2.000 de cazuri de variola maimuței. Cele mai multe au fost confirmate în marea Britanie, Spania, Portugalia și Germania. România a raportat până acum trei cazuri de variola maimuței. Unul dintre pacienți are deja dosar penal pentru omisiunea declarării unor informaţii.

Zeci de persoane din Argeș, condamnate pentru vaccinări fictive anti-Covid. Ce pedepse au primit

Douăzeci de persoane au fost condamnate de Curtea de Apel Piteşti într-un dosar privind vaccinări fictive anti-COVID, între acestea fiind şi un registrator de la un centru de vaccinare, care...

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...