
Fostul șef al PDL, Vasile Blaga, se va întâlni în instanță pe poziții antagonice cu fostul vicepreședinte al partidului, Gheorghe Ștefan zis „Pinalti”, în dosarul în care primul nu a recunoscut acuzațiile DNA de trafic de influență și a fost achitat, pe când al doilea a încheiat un acord de recunoaștere și a fost condamnat.
Pinalti a recunoscut că a intermediat 500.000 de euro din mita totală de 700.000 de euro pe care ar fi primit-o Vasile Blaga, ca să îl ajute pe omul de afaceri Horațiu Berdilă de la SC Romsys să câștige contracte IT cu Transelectrica și Transgaz.
Pe baza denunțului formulat de Gheorghe Ștefan, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Vasile Blaga, care a fost achitat pe fond.
În schimb, Pinalti (foto) a fost condamnat la 3 ani de pușcărie conform acordului de recunoaștere încheiat cu procurorii DNA și confirmat de instanță.
Apărătorii lui Vasile Blaga afirmă însă că denunțul formulat de Gheorghe Ștefan zis „Pinalti” ar avea legătură fapte din 2009, iar cele reținute în sarcina fostului șef al PDL privesc perioada 2011-2012.
„Faptul că Parchetul a reținut un anume interval de timp nu înseamnă că cercetarea judecătorească nu poate descoperi și alte fapte”, a spus, în replică, procurorul de ședință al DNA.
La termenul de luni, 7 martie, instanța a luat în discuție cererile de probe propuse atât de procurorul de ședință al DNA, cât și de avocatul lui Vasile Blaga.
Audierea lui Gheorghe Ștefan în calitate de martor a fost punctul comun al cererilor formulate de acuzare și de apărare.
La termenul următor, fixat pentru data de 4 aprilie, va fi citat Gheorghe Ștefan, pentru a vorbi în fața Instanței supreme despre mita intermediate către Vasile Blaga.
Totodată, vor mai fi citați următorii martori:
Ultimii patru au fost citați pentru data de 4 aprilie.
Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, pe 15 noiembrie 2021, achitarea lui Vasile Blaga într-un dosar de trafic de influenţă.
Potrivit deciziei instanţei, Vasile Blaga a fost achitat în baza articolului 16 litera b) din Codul de procedură penală: „Fapta nu este prevăzută de legea penală”.
De asemenea, judecătorii au ridicat sechestrul pe averea europarlamentarului.
Decizia instanţei nu este definitivă, fiind atacată la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți.
Fostul șef al PDL a fost trimis în judecată de DNA în acest dosar în anul 2016.
În octombrie 2017, Tribunalul Bucureşti l-a achitat pe fostul secretar general al PDL, apoi Curtea de Apel Bucureşti a decis în iulie 2020 să fie rejudecat, dosarul s-a întors la Tribunalul Bucureşti, care a dispus în august 2020 că nu are competenţă în acest caz, pentru ca, în final, dosarul să ajungă la Instanţa supremă.
Fostul secretar general al PDL a fost trimis în judecată pe 29 noiembrie 2016 de DNA Ploieşti, fiind acuzat că a primit 700.000 de euro de la o societate comercială în schimbul exercitării influenţei, astfel încât respectiva firmă să obţină contracte cu două companii naţionale.
„În perioada 2011 - 2012, în calitate de secretar general al unui partid aflat la guvernare, inculpatul Blaga Vasile a primit în patru rânduri de la o societate comercială reprezentată de inculpatul Berdilă Horaţiu Bruno suma totală de 700.000 euro, în schimbul exercitării influenţei prin intermediul inculpatului Ştefan Gheorghe (vicepreşedinte al aceluiaşi partid) asupra unei persoane care a deţinut consecutiv funcţii de conducere la două companii naţionale, astfel încât firma reprezentată de Berdilă Horaţiu Bruno să obţină contracte la cele două companii naţionale”, susţin procurorii.
Potrivit DNA, Blaga ar fi primit 500.000 de euro prin intermediul fostului primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan şi 200.000 de euro printr-un alt intermediar.
În rechizitoriul întocmit de DNA se arată că o serie de firme care aveau comportament de tip fantomă erau folosite de Gheorghe Ştefan şi Vasile Blaga pentru a scoate bani din companii naţionale pentru PDL.
Conform procurorilor, în 2009, în cadrul PDL a existat o înţelegere între secretarul general Vasile Blaga şi vicepreşedintele Gheorghe Ştefan, în sensul obţinerii de bani pentru partid.
„Potrivit înţelegerii, acest lucru urma să fie realizat prin numirea, cu ajutorul miniştrilor desemnaţi politic, a unor persoane agreate la conducerea companiilor naţionale şi instituţiilor publice din subordinea acestor ministere, prin intermediul cărora să se procedeze la atribuirea unor contracte de achiziţie publică către firme dispuse să 'cotizeze' pentru formaţiunea politică din care cei doi făceau parte. În acest sens, Ştefan Gheorghe (...) a determinat persoanele cu putere de decizie de la nivelul ministerelor de resort să numească la conducerea unei companii naţionale din domeniul energiei o anumită persoană. Respectiva persoană (...) a fost dispusă să contribuie - indirect - la finanţarea partidului cu sume de bani, prin atribuirea preferenţială a unor contracte de achiziţie publică spre diverse societăţi indicate. (...) Concret, prin încheierea de contracte de către respectiva companie naţională - prin licitaţii trucate - cu firma lui Berdilă Horaţiu Bruno, acesta din urmă a transferat din contractele respective o anumită sumă de bani la partid, reprezentând un procent prestabilit din valoarea contractelor”, arată DNA.
Pe de altă parte, fostul vicepreședinte al PDL și fost primar al orașului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel București, pe dată de 20 aprile 2017, la 3 ani de închisoare cu executare, după ce a recunoscut că a făcut trafic de influență și și-a folosit funcția pentru a obține ilegal bani pentru PDL.
Judecătorii Curții de Apel București au respins că nefondat apelul lui Gheorghe Ștefan, astfel că acesta rămâne cu pedeapsa primită în ianuarie 2017 la Tribunalul București.
Tribunalul București a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de procurorii DNA Ploiești cu Gheorghe Ștefan, dispunând ca acesta să execute 3 ani de închisoare pentru faptele pe care le-a comis în perioada în care era vicepreședinte al PDL și primar al municipiului Piatră Neamț, respectiv trafic de influență și folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii de bani sau alte foloase necuvenite.
Instanța a mai dispus să fie confiscată suma de 1.650.000 de euro de la „Pinalti” și a menținut sechestrul pus de anchetatori pe imobilele acestuia, până la concurență sumei de 2.350.000 de euro.
Decizia Tribunalului București a fost contestată de Gheorghe Ștefan la Curtea de Apel, care a dat în 19 aprilie 2017 decizia definitivă în acest dosar.
În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut că, în perioada 2009 - 2012, Gheorghe Ștefan, în calitate de vicepreședinte al PDL, în scopul obținerii de sume de bani atât pentru sine, cât și pentru partid, „și-a folosit în mod direct influență deținută în mediul politic și a determinat persoanele cu putere de decizie din ministerele de resort să numească la conducerea unei companii naționale din domeniul energiei o anumită persoană”.
În aceeași perioada, Gheorghe Ștefan „i-a condiționat persoanei numite prin influență că va fi menținută în funcția de conducere la compania națională din energie, dacă vor fi atribuite societății reprezentate de un om de afaceri din anturajul său o serie de contracte de achiziții servicii și produse IT”, potrivit DNA.
„Concret, prin încheierea de contracte de către respectivă companie națională - prin licitații trucate - cu firma omului de afaceri, acesta din urmă a transferat din contractele respective o anumită suma de bani la partid, reprezentând un procentaj prestabilit din valoarea contractelor”, potrivit DNA.
În paralel, Gheorghe Ștefan i-a promis omului de afaceri că va interveni la directorul companiei, astfel încât firma să să câștige licitațiile publice organizate, iar în schimb a pretins și a primit între 10 și 25% din valoarea fiecărui contract astfel încheiat, primind pentru sine și pentru partidul din care făcea parte suma totală de aproximativ 10.000.000 lei (circa 2.350.000 euro), din care 700.000 euro au ajuns la Vasile Blaga, care cunoștea dinainte mecanismul descris anterior și cu care a fost de acord.