Dancu despre membrul de partid: Scarbavnic madular ostatic intr-un clopot de sticla

Fie ca s-au inscris in partid de frica viitorului, din revolta sau din cauza unei nedreptati care li s-a intamplat, fie ca sa puna umarul la o lume noua sau sa-si protejeze afacerile, membri de partid raman membri de partid si atat.

"Nu vor ajunge niciodata consilieri, parlamentari sau ministri. Vor avea mereu obligatii: sa cotizeze, sa mearga la sedinte nesfarsite, sa mearga imbracati in culorile partidului in campanie, sa faca propaganda. Sefii lor de la partid vorbesc despre el cu apelativul "membru", cu referire vulgara la scarbavnicul madular. Sunt criticati si umiliti la sedinte, de foarte putine ori au dreptul sa vorbeasca. Cand vor sa spuna ceva critic, pot critica doar adversarii", scrie Vasile Dancu pe blogul sau.

Aceiasi membri de partid sunt un fel de fata in casa care trebuie sa faca totul fara insa a avea vreodata satisfactia de a fi "stapana casei". Desi trebuie sa scrasneasca din dinti atunci cand nu le convine ceva in interiorul partidului, dar sa transforme un discurss intr-o logoree la adresa opozitiei, nu pot musca din fructul oprit: puterea.

"Fara a musca din tortul puterii, vor trebui sa gestioneze cotidian damnarea publica. El, ca membru de partid, este considerat ca fiind partizan, deci are o gandire bolnava de ideologie, contaminata. Ca si cum ar trebui mari procese cognitive pentru a aprecia cat de greu traiesti, cum circuli prin oras, daca iti ajung banii. Penelistul, pesedistul sau pedelistul inregimentat devine automat excrocul ce fura tara, nesimtitul care fuge de justitie, porcul ce se tavaleste prin gradina de trandafiri a patriei", sustine Dancu.

Pe de alta parte, cu toate ca meritele nu le vor fi niciodata recunoscute, ca doar sunt membrii de partid si atat, sunt ca niste caini care nu si-ar musca niciodata stapanii indiferent ce le-ar face. Membrul de partid "are insa o boala pe care o resimte de la inceput si de care unii nu se vindeca pana la capat: sindromul Stokholm. Este un ostatic care isi iubeste calaii, sefii lui de partid, mai mari sau mai mici. Este un ostatic in toate sensurile si foarte greu gaseste resorturi sa incerce a se rupe din acesta conditie".

Dancu povesteste si de conflictele cu PSD: "in perioadele de conflict pe care le-am avut in ultimii ani cu conducerea de la Bucuresti a PSD m-au contactat mii de oameni prin mail, telefoane, oprprindu-ma pe strada sau tragandu-ma deoparte la multele noastre congrese pentru a ma felicita si a spune ca, subiectiv, sunt alaturi de mine.

Doar atat pot ei, respect si solidaritate de departe. Daca toti acesti oameni nu ar fi fost ostatici si ar fi avut resorturi sa-si manifeste libertatea, se putea schimba un intreg regim politic, nu doar niste amarite de hatarari ale partidului sau unii dintr-o conducere fara de har".

Dupa experientele din PSD, Vasile Dancu ia in primire fiecare partid in parte, cu ostaticii lui: "membrul de partid este un ostatic pentru ca altfel nu s-ar putea lasa tarat intr-un act de imbecilitate cosmica, cum a fost ultimul protest al Partidului Conservator fata de experimentele CERN. Sa mergi sa protestezi in fata ambasadelor, ca profesor de fizica sau chimie, impotriva unui experiment stiintific doar vei mai sensibiliza pe niste bieti rataciti, speriati de sfarsitul lumii, este o drama pe care nu o poti explica decat prin lipsirea totala de orice libertate.

Ostatic fiind, nici pesedistul nu face nimic in fata unui lucru care il revolta dincolo de orice limita. Tradarea PUR i-a trimis pentru patru ani in opozitie si a asistat la juramintele tututur ca niciodata nu vor mai tracta partidul lui Voiculescu spre Parlament. Si acum, de la Bucuresti, primeste sarcini de a se pregati sa cedeze locuri pentru cine stie ce parasutati politici, sau sa poarte din usa in usa portretele unor fosti adversari, doar pentru ca niste baieti din conducere au nevoie de ciutacii sau cristoii lui Felix.

Totodata, pesedistul indeamna la libertate de exprimare in randul membrilor de partid, care trebuie sa ia atitudine atunci cand ceva nu le convine: "dar daca toti oamenii inscrisi in partide ar vorbi, protestul lor ar putea darama scena subreda a politicii romanesti. Schimbarea se poate face doar acolo, in interior, restul e iluzie. Poate nici n-ar trebui sa vorbeasca, doar sa fluiere, profilactic, cinci minute la fiecare sedinta de partid", conchide Dancu.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...