Cine blocheaza Guvernul, doamna prim-ministru?

Doamna Viorica Dancila, smerita si umila fata de liderul partidului, se da mare si batoasa fata de seful statului, atacandu-l ca adversar politic, in loc sa-i acorde respectul la care nu stiu daca o constrange vreo lege, dar fara indoiala o obliga codul celor sapte ani de acasa, plus alte cateva reguli elementare de conduita.

Cu asta devine, in opinia mea, si mai "mica" decat o stim, intrucat pare sa atace insasi legitimitatea presedintelui, cel ales cu incomparabil mai multe voturi decat orice alta entitate din stat.

Caci cu ce se poate lauda premierul? Cu cateva sute de voturi care l-au instalat la palatul Victoria, suficiente ca sa ajunga acolo, dar insuficiente ca sa-i poata da cu tifla presedintelui tarii si sa-l acuze infatuat ca ar bloca activitatea Guvernului.

Nu bagatelizati notiunea de Centenar

Atacandu-l pe presedinte, doamna Vasilica-Viorica jigneste milioanele de votanti care i-au asigurat majoritatea absoluta, iar termenii folositi de dansa imi trimite gandul la malitia ascunsa sub masca sa de persoana neconflictuala:

"Din pacate, constatam cu totii ca presedintele Klaus Iohannis face tot posibilul ca sa blocheze actiunile Guvernului in doua domenii vitale".

Si, ca sa nu fie dubii cu privire la cele doua "domenii vitale" menite sa-l faca praf pe presedinte, doamna Dancila le puncteaza insidios: Anul Centenar si preluarea presedintiei UE de catre Romania.

Stimata doamna Vasilica daca taceai, filosof ramaneai: anul nu poate fi niciodata centenar. Anul e an, tine 365 de zile si nu un secol ca sa-i poti spune centenar. Centenar este un cunoscut scriitor si filosof roman care a implinit recent 102 ani si a fost agresat in piata Victoriei de niste politisti, care i se adresau cu "mai, mosule!".

Putem spune ca aniversam Centenarul in acest an, dar asta nu inseamna ca anul insusi a devenit centenar, precum filosoful de care vorbeam.

Si chiar daca sintagma "Anul Centenar" o folosesc uneori comentatorii, prezentatorii si comunicatorii de tot felul, atunci cand vorbesc in viteza, o fac pe barba lor. Prim-ministrul este un demnitar al statului, este cocotat acolo sus ca sa luam de la el exemplu bun, nu rau. Mi se pare inacceptabil sa vorbeasca barba lui sau despre ce nu stie.

"Noi toti" inseamna numai unii din noi. Lesne de ghicit cine

Vorbele sale trebuie sa fie mai mult decat corecte: riguroase, exigente, stricte. Daca nu se pricepe sa-si impuna rigoare, este mai bine sa taca, decat sa provoace ilaritate in jur.

Si chiar ma apuca rasul, cand o aud pe doamna Vasilica-Viorica spunand "constatam cu totii" despre niste fapte pe care le "constata" doar dansa si care ar bloca actiunile Guvernului privind Centenarul sau presedintia UE.

In numele cui vorbeste dna Vasilica-Viorica, spunand "cu totii"? Cine sunt acesti toti, care au mandatat-o pe domnia sa vorbeasca in numele lor? Ministrii neremaniati? Cei tocmai instalati? Colegii de partid? Colegii de la Bruxelles? Hai sa fim seriosi, nimeni n-a incuviintat-o pe doamna prim-minisru sa-l atace pe presedinte, in numele cuiva!

Daca doamna Vaslica isi aroga cumva dreptul sa vorbeasca in numele romanilor, imi permit sa amintesc ca au instalat-o la guvern cateva sute de votanti din Parlament, partidul insusi a fost votat de o majoritate relativa (sub 50%), nici pe seful ei, in fata caruia se ploconeste smerita, nu l-au votat decat o parte din arondatii de la colegiul respectiv. Deci, iertati-mi expresia, ciocu mic, doamna prim minstru!

Ciocu' cu atat mai mic, cu pretentia ca presedintele ar bloca actiunile Guvernului mi se pare numai obraznicie si afront, iar in rest nimic.

Anna Karenina si Vasilica-Viorica

Nu-si blocheaza singur Guvernul propriile sale actiuni, cand face cutremur in ograda sa, schimband ministrii fara nicio urgenta si, mai ales, fara motiv, tocmai cu o saptamana inainte de Centenar (nu de anul centenar!) si cu numai o luna inainte de preluarea presedintiei CE?

Cine o oprea pe dna Dancila sa-si faca evaluarile asta vara, caci de atunci si pana acum nu s-a schimbat nimic in activitatea minsterelor sau a Guvernului, in afara de faptul ca dlui Dragnea ii arde buza sa elibereze cativa ministri incomozi si sa propuna in loc altii obedienti, credinciosi si smeriti, cu care a negociat functiile ca la talcioc, in baza principiului: na si tie, da-mi si mie?

Si cu ce blocheaza presedintele activitatea Guvenului? Cu faptul ca a aprobat majoritatea schimbarilor propuse chiar de doamna Dancila, fortata de Dragnea?

Uita doamna Dancila de cazul domnului Paul Stanescu, calificat foarte bine la evaluare si constrans netam-nesam la o inexplicabila demisie pe care dansul nu doreste s-o accepte?

Cum de nu-i roseste obrazul doamnei prim-ministru, cand il invinuieste pe presedintele tarii ca blocheaza activitatea Guvernului, neacceptand revocarea dlui Stanescu despre care chiar domnia sa se exprimase cu o jenanta candoare: "aceasta a fost optiunea mea, dar trebuie sa respect votul CEx".

Asta imi aminteste de Anna Karenina a lui Lev Tolstoi, unde eroina recunoaste la un moment dat ca optiunea ei fusese pentru un sot precum contele Vronski, dar l-a acceptat pe batranul Karenin, pentru ca trebuia sa respecte voia familiei.

O frumoasa colectie de vorbe goale

Ce soi de etica este asta, unde CEx are dreptul sa infirme optiunea premierului, dar presedintele tarii blocheaza actiunile Guvernului daca o adopta? Caci asta a facut dl Iohannis, a tinut seama de optiunea dnei Vasilica si n-a aprobat propunerea facuta contre coeur de revocare a dlui Stanescu.

Iar toate acestea se petrec nu intr-o tara bananiera, nu intr-un trib subdezvoltat, ci intr-o tara cu pretentii europene, care a ajuns sa se mire ea insasi cum de a ajuns sa preia trofeul de "oaie neagra" a continentului de la vecina sa, Bulgaria.

Si atunci cum sa numesti altfel decat nerusinare afirmatia premierului ca presedintele ar face tot posibilul ca sa blocheze actiunile Guvernului?

Parafrazand, as zice ca insusi seful Executivului face tot posibilul sa-si blocheze propriile actiuni, exact ca Pacala care - va mai aduceti aminte? - taia creanga pe care tocmai sedea cocotat in pom?

Nenorocirea este ca vorbele goale ale premieurlui par cat se poate de serioase. Acesta este marele avantaj al limbajului de lemn, preluat de la comunisti: suna frumos, dar nu spune nimic. E ca in celebra sintagma: ar fi bine sa nu fie rau.

Cam asa ceva rezulta din scurta alocutiune tinuta de doamna Dancila la ultima sedinta de guvern. Ma rezum la cateva exemple: "Am convingerea ca romanii au nevoie de unitate acum si trebuie sa gasim solutiile cele mai bune pentru a o asigura" (ca si cum cineva ar zice altfel) sau: "Interesul national trebuie sa primeze in fata celui politic" (auzi, cine vorbeste: cea care tocmai fusese de acord ca hotararea CEx primeaza fata de propria optiune!).

Iar daca aceste vorbe nu va amintesc de "Sotietatea Cioclopedica", de "Aurora Romana" sau de "Racnetul Carpatilor", imi permit sa punctez care era scopul celei dintai: "ca Romania sa fie bine si tot romanul sa prospere".