Rectificarea si masurile fiscale nu sunt pe ordinea de zi a sedintei de guvern

Guvernul se reuneste joi, la ora 14:00, in sedinta, dar pe ordinea de zi nu figureaza nici rectificarea bugetara, nici masurile fiscale si bugetare puse marti in dezbatere publica pe site-ul Ministerului de Finante.

Cele doua proiecte ar putea fi introduse insa pe ordinea de zi suplimentara, asa cum a procedat Executivul in mai multe randuri cu acte normative importante.

Pentru a ajunge insa pe masa Guvernului, rectificarea bugetara si proiectul privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare au nevoie de doua avize obligatorii: cel al Consiliului Economic si Social si cel al Consiliului Fiscal.

Plenul CES se reuneste joi, la ora 12:00, la solicitarea Ministerului de Finante.

"Ministerul de Finante a transmis solicitarea de a convoca CES pe 8 august pentru avizarea rectificarii", a declarat luni pentru Ziare.com Silvia Vlasceanu, vicepresedinte in Consiliul Economic si Social.

Initial, Ministerul de Finante ceruse CES sa se reuneasca luni in sedinta extraordinara pentru a aviza rectificarea. Consiliul s-a reunit, dar proiectul nu a fost avizat pentru ca Ministerul de Finante nu trimisese documentul.

Este posibil ca si Consiliul Fiscal sa se reuneasca joi in sedinta pentru a aviza cele doua proiecte. Saptamana trecuta, cand actele normative nu erau publicate, surse din Consiliu au declarat pentru Ziare.com ca asteapta sa primeasca documentele pentru a convoca sedinta.

"Pana acum, nu am dat aviz. Va fi dat cand vom primi toate documentele. Noi stam in stand-by. Asteptam sa vedem ce se hotaraste. Nu s-a pus nici pe site, asteptam", au declarat sursele citate saptamana trecuta.

Ministere importante pierd bani la rectificare

Desi anuntase ca va prezenta rectificarea joia trecuta, cel tarziu, Eugen Teodorovici a pus proiectul in dezbatere publica abia marti dimineata.

In document se arata ca va fi respectata limita de 2,76% a deficitului bugetar si ca sunt asigurate sumele necesare pentru plata pensiilor si a salariilor. De asemenea, sunt asigurate sumele necesare pentru proiectele de investitii aflate in derulare, in timp ce sunt reduse sumele alocate institutiilor cu un grad scazut de utilizare a banilor alocati, se mai arata in proiect.

Ministerele care pierd bani la rectificare sunt:

• Ministerul Transporturilor (-128,8 milioane lei),
• Ministerul Fondurilor Europene (-681,9 milioane lei),
• Ministerul pentru Mediul de afaceri, Comert si Antreprenoriat (-243 milioane de lei),
• Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (- 310,4 milioane de lei),
• Ministerul Cercetarii si Inovarii (- 369,1 milioane lei),
• Ministerul Educatiei Nationale (-1,03 miliarde lei),
• Secretariatul General al Guvernului (-143,6 milioane lei) .

Totodata, si bugetul Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS) va fi redus cu 71,66 milioane de lei. In schimb, bugetul Serviciului Roman de Informatii (SRI) a crescut cu 396,5 milioane de lei, fiind majorate si bugetele Serviciului de Informatii Externe (SIE) si Serviciului de Protectie si Paza (SPP).

Bugetele locale cresc cu 4,4 miliarde de lei, din care 2,9 miliarde de lei pentru echilibrare, dar primarii sunt in continuare nemultumiti de banii primiti.

Iata reactiile dupa publicarea rectificarii:

• Primari din Ardeal, nemultumiti de rectificarea bugetara: Suntem intr-un derapaj masiv, avem datorii
• PNL cere Guvernului sa retraga proiectul privind rectificarea bugetara: Este un buget fals, se joaca cu focul
• Dan Barna, despre rectificare: Prioritatile sunt pensiile speciale, ingrasarea baronilor locali si amnistierea fiscala a unor parveniti
• Ministerul Educatiei spune ca si dupa rectificarea bugetara tot are mai multi bani ca-n 2018. I se taie bugetul pentru ca nu l-a folosit
• Sindicalistii din penitenciare primesc la rectificare mai putini bani decat le-au fost promisi
• Avocatii sunt nemultumiti de Dancila si Teodorovici, pentru ca nu le-au dat bani la rectificare: Deblocati accesul la Justitie!

Taxa pe sucurile cu zahar, acciza mai mare la tigarete, reduceri de personal si restrictii pentru bugetari

In ceea ce priveste proiectul privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare, acesta prevede o taxa pentru sucurile cu zahar.

Astfel, pentru bauturile racoritoare al caror continut de zaharuri este intre 5-8 g zaharuri/100 ml, acciza nearmonizata va fi de 0,8 lei/litru iar pentru cele al caror continut de zaharuri este peste 8 g zaharuri/100 ml acciza este de un leu pe litru si va fi datorata de producatori, de importatori sau de cei ce vor achizitiona intracomunitar.

Proiectul mai prevede si cresterea accizei totale pentru tigarete, incepand cu 1 septembrie 2019, de la 483,74 lei/1.000 tigarete la 503,97 lei/1.000 de tigarete.

Totodata, se mai arata in document, posturile vacante din sectorul bugetar vor fi ocupate conform principiului "unu la trei", respectiv la trei posturi ocupate devenite vacante, un post ocupat. In prezent, principiul de ocupare a posturilor la stat este unu la doi.

Proiectul propune si reducerea cu 50% a numarului total de posturi de secretar de stat, subsecretar de stat si de functii asimilate functiilor de secretar de stat si subsecretar de stat la nivelul tuturor ministerelor, precum si al celorlalte institutii si autoritati publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor.

In acelasi timp, va fi suspendata ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din institutiile si autoritatile publice.

• Primarii se opun masurilor luate de Guvern: Nu sunt de acord cu inghetarea posturilor vacante si interdictia la telefon de serviciu
• Producatorii de tutun acuza: Ordonanta 114 bis arde piata legala a tigaretelor

Iohannis, reacție despre candidații separați la primăria Capitalei: "Important este să nu ducă la lupte electorale în interiorul coaliţiei" VIDEO

Preşedintele Klaus Iohannis se teme cu privire la eventuale tensiuni în coaliția de guvernare PSD-PNL după ce partidele au decis să susțină candidați diferiți la primăria Capitalei în...

Președintele PMP: Declinul PSD-PNL a început cu "decizia ridicolă de a-şi anunţa înfrângerea în Bucureşti” înainte de începerea campaniei

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, consideră că decizia coaliţiei PSD-PNL de a avea candidaţi separaţi la Primăria Capitalei reprezintă începutul „marii prăbuşiri a partidului unic”,...