Cum a incercat Viorica Dancila sa ii convinga pe parlamentarii europeni ca Romania va face fata presedintiei UE, in ciuda "protestatarilor drogati" Interviu

Luni, 01 Octombrie 2018, ora 11:13
19314 citiri
Cum a incercat Viorica Dancila sa ii convinga pe parlamentarii europeni ca Romania va face fata presedintiei UE, in ciuda "protestatarilor drogati" Interviu

Viorica Dancila s-a intors de la Bruxelles, unde a incercat sa ii convinga pe parlamentarii europeni ca Romania are o guvernare functionala si democratica, pe care protestatarii "drogati" din 10 august au vrut sa o inlature. Este mesajul pe care prim-ministrul Romaniei a gasit de cuviinta sa il transmita, cu cateva zile inainte ca Parlamentul European sa dezbata Rezolutia privind respectarea statului de drept la Bucuresti si in preajma preluarii presedintiei prin rotatie a Consiliului UE.

Mai intai, Viorica Dancila i-a explicat lui Jean-Claude Juncker, la intalnirea pe care au avut-o - din a doua incercare, pentru ca la prima, prim-ministrul Romaniei nu s-a prezentat - in aeroportul din Bucuresti, ca romanii care au iesit in strada la protestul diasporei din 10 august erau ...drogati. Surse diplomatice au relatat pentru Ziare.com cum a incercat premierul sa il convinga de acest fapt pe presedintele Comisiei Europene.

Nu pare un accident de comunicare, ci o strategie, de vreme ce si la Bruxelles, Viorica Dancila a livrat aceeasi poveste, in fata reprezentantilor Grupului Verzilor, asa cum ne relateaza, intr-un interviu pentru Ziare.com, directorul executiv al Europuls, Tana Foarfa.

Tana Foarfa, director executiv al Europuls - Centrul de Expertiza Europeana EUROPULS este o organizatie non-guvernamentala infiintata in anul 2010 la Bruxelles de un grup de experti romani in afaceri europene

In acest context de nelinisti politice interne si cu aceste explicatii in fata Bruxelles-ului, cat de pregatita este Romania pentru a prelua presedintia prin rotatie a Consiliului Uniunii Europene? Cum va arata prim-ministrul Viorica Dancila, reprezentandu-ne tara?

Pana atunci, insa, mai e un hop: in 3 octombrie, Parlamentul European va dezbate o Rezolutie privind statul de drept in Romania, iar riscul e declansarea procedurii de activare a Art.7, care ne va afecta nu doar imaginea, ci si banii.

In 3 octombrie, la plenara de la Strasbourg, Parlamentul European va dezbate o Rezolutie privind starea democratiei din Romania. Ce implicatii are acest fapt, mai ales ca vine, iata, inainte ca Romania sa preia presedintia prin rotatie?

Romania este in acest moment privita la nivel european ca distantandu-se de valorile fundamentale ale UE. Cu trei luni inainte de asumarea, pentru prima data de la aderare, a Presedintiei Consiliului UE, preocuparea Guvernului Romaniei ar fi trebuit sa fie, in primul si in primul rand, o strategie de promovare a imaginii de tara si a credibilitatii statului. Guvernul ar fi trebuit sa exploateze aceasta oportunitate si sa consolideze pozitia de stat membru al UE cu vechime de 11 ani.

Detinerea Presedintiei Consiliului UE inseamna ca, pentru sase luni, Romania se va afla in prim-planul discutiilor la nivel european si va fi mentionata la incheierea fiecarui dosar sau la aparitia oricarui eveniment politic neprevazut.

Da, Romania este deja in prim-planul discutiilor, dar nu asa cum ne-am fi dorit. Faptul ca la nivel european se discuta despre starea democratiei in Romania si acum un an s-a discutat si despre respectarea statului de drept nu face altceva decat sa chestioneze declaratiile pur formale ale autoritatilor romane de respectare a valorilor fundamentale ale UE, si anume independenta justitiei si statul de drept.

Este guvernul Romaniei, asa cum arata el astazi si cu istoricul acestui ultim an de guvernare in spate, pregatit sa asigure o presedintie onorabila?

Pentru a detine o Presedintie de succes, sunt mai multe aspecte care trebuie luate in calcul. Am mentionat deja imaginea de tara si de stat membru al UE, capitol la care pot spune ca ne-am sabotat singuri. Pe langa oportunitatea de promovare, pregatirile se impart in: pregatiri administrative (conturarea prioritatilor, lansarea site-ului si a calendarului de evenimente, alocarea bugetului, identificarea personalului, evaluarea capacitatii sediului Reprezentantei Permanente a Romaniei pe langa UE) si pregatiri de substanta (formarea personalului angajat in exercitiu din punct de vedere lingvistic, procedural, sesiuni de cunoastere a subiectelor, a protocolului etc).

Viorica Dancila, incercand sa il convinga pe Guy Verhofstadt, Presedintele Grupului ALDE (Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa), din Parlamentul European, ca guvernarea PSD este impecabila

Tinand cont ca detinem Presedintia rotativa pentru prima data de la aderare si ca exista din acest motiv o oarecare presiune, perioada de pregatire ar fi trebuit sa demonstreze seriozitate, interes pentru problemele actuale europene si o viziune clara a Romaniei despre viitorul Europei. Cu exceptia catorva ministri, in special a Ministrului-delegat pentru Afaceri Europene in a carui responsabilitate intra Presedintia rotativa, guvernul Romaniei nu a aratat societatii civile, in mod public, ca este interesat si la curent cu dezbaterile actuale europene. Si este pacat ca reprezentantii principali ai guvernului nu ofera imaginea unei Presedintii pregatite.

Pe de alta parte, personalul aflat in Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa UE si de asemenea si in administratia centrala este competent, serios si bine pregatit. El este de fapt piatra de temelie a acestei presedintii, pentru ca el va efectua toata munca din spatele usilor inchise. Punctul forte al Presedintiei il reprezinta personalul si el este cel care va duce la bun sfarsit acest exercitiu. De asemenea, aspectele logistice si administrative au fost tratate cu seriozitate si chiar cu unele elemente ne aflam in stadiu avansat, in comparatie cu calendarul estimativ oferit de Secretariatul Consiliului UE.

Ce inseamna, tehnic, aceasta presedintie? Ce trebuie sa stii sa faci, ce sa iti asumi, ce va face, propriu-zis, prim-ministrul Dancila, de pilda? Un fel de fisa a postului, cum ar veni.

O sa incerc sa rezum in cateva cuvinte Ghidul Presedintiei romane a Consiliului UE din 2019 redactat de Europuls. In esenta, in primul semestru din 2019, Romania va conduce reuniunile la toate nivelurile de lucru ale Consiliului UE. Acesta reprezinta forul in care se reunesc ministrii tematici din statele membre, pentru a adopta acte legislative (impreuna cu Parlamentul European, prin procesul de co-decizie) si pentru a coordona politicile europene in domeniul economic. Printre numeroasele responsabilitati se afla aprobarea bugetului UE, semnarea acordurilor externe, adoptarea de politici agricole, protectia mediului si multe altele. Consiliul UE se reuneste in 10 formatiuni in functie de subiectul dezbatut (mediu, competitivitate, agricultura si pescuit etc) . Acestea adopta acte legislative.

In afara de reprezentantii la nivel ministerial din fiecare stat membru, fie ei ministri sau secretari de stat, la reuniunile Consiliului mai participa si comisarii europeni responsabili pe domeniile respective. Consiliul este sprijinit de Comitetul Reprezentantilor Permanenti ai guvernelor statelor membre pe langa Uniunea Europeana (COREPER) si de peste 150 de grupuri de lucru si comitete foarte specializate, cunoscute sub numele de "grupuri de pregatire ale Consiliuluiˮ.

Trebuie sa ne gandim la structura Consiliului ca la o piramida. Majoritatea propunerilor legislative ajung pe masa grupurilor de lucru si comitetelor, alcatuite din functionari specializati pe subiecte precise. Toate statele membre au cate o reprezentanta permanenta la UE, un fel de ambasada condusa de un Reprezentat Permanent care are in subordine o echipa de functionari trimisi din Guvernul Romaniei, din Ministerul Afacerilor Externe si celelalte ministere, fiecare acoperind cate un subiect tematic. In cadrul intalnirilor zilnice ale acestor functionari cu omologii din celelalte state membre au loc discutii si negocieri, la finalul carora se iau primele decizii.

In functie de dezbateri, de expertiza tehnica, de munca depusa la acest nivel, COREPER examineaza propunerile care trec filtrul grupurilor de pregatire si le dezbate la randul lui, la nivelul reprezentantilor permanenti ai statelor membre pe langa UE. Atunci cand COREPER finalizeaza discutiile privind o anumita propunere, aceasta va ajunge pe ordinea de zi a Consiliului, unde reprezentantii ministerelor din statele membre vor negocia in formatiunea specializata pe acest subiect si eventual vor adopta propunerea. Pare complex, dar este normal daca ne gandim ca orice propunere legislativa cauta sa impace pe toata lumea (statele membre, Comisia europeana, cetatenii, mediul de afaceri, societatea civila etc.).

Daca ar fi sa fac o lista de atributii a Presedintiei Consiliului, aceasta ar cuprinde urmatoarele:

- Prezideaza toate "formatiunile" Consiliului, cu exceptia Consiliului de Afaceri Externe, care este prezidat de Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate

- Ghideaza activitatea reuniunilor comitetului reprezentantilor permanenti (COREPER I si II) si a celor aproximativ 150 de grupuri de lucru si comitete care se concentreaza pe domenii specifice

- Reprezinta Consiliul UE in relatiile cu celelalte institutii ale UE. Acest lucru se aplica in special relatiilor cu Comisia si Parlamentul European in vederea obtinerii unui acord privind dosarele legislative

- Coordoneaza politicile nationale si actioneaza ca "broker" pentru statele membre in cadrul Consiliului

- Responsabila de organizarea tuturor reuniunilor si evenimentelor Presedintiei care au loc in Romania, Bruxelles si alte orase (stabilind agende, detalii logistice etc.)

Asadar, ceea ce solicita Presedintia este in primul rand pregatirea si prezidarea formatiunilor Consiliului si ale organismelor sale pregatitoare. Acest lucru presupune asigurarea unui presedinte de sedinta pentru toate formatiunile mentionate anterior, dar si a unui purtator de cuvant. In teorie, Presedintia este neutra si impartiala, dar ramane in practica un exercitiu politic unde diplomatia joaca un rol important si in cadrul careia deseori decizii politice vor fi luate pentru a ajunge la un compromis.

Din acest motiv am spus ca personalul angajat in exercitiu este piatra de temelie fiindca, dupa cum vezi, toata munca depusa este in spate, iar ministrii au rolul final, de decizie, de gasirea unui compromis, dar si de reprezentare.

Deoarece ai mentionat in intrebare, prim-ministrul Romaniei va avea un rol foarte important, in special simbolic, in ianuarie 2019. Dupa cum se obisnuieste, premierul tarii care va detine Presedintia va prezinta programul si prioritatile in Parlamentul European la sesiunea plenara de la Strasbourg din acea luna, iar delegatii acestuia vor prezenta acest program in cadrul comisiilor parlamentare. La final, tot premierul Romaniei va fi cel care se va afla in Parlamentul European in iunie, pentru a prezenta bilantul Presedintiei romane a Consiliului UE.

Vorbeam despre aceasta Rezolutie pe care Parlamentul European o va dezbate la inceputul lui octombrie. Prilej cu care, iata, prim-ministrul Viorica Dancila a avut zilele acestea un "turneu de lobby" european, in care s-a intalnit cu grupurile parlamentare din PE. Sunteti cunoscatoare a Bruxelles-ului - cum au aratat aceste intrevederi? A convins pe cineva doamna Dancila?

Prim-ministrul Dancila s-a aflat intr-adevar la Bruxelles pe 25 si 26 septembrie si a avut programate intrevederi cu reprezentanti din 4 partide politice aflate in Parlamentul European: Partidul Popular European (PPE), Alianta Progresista a Socialistilor si Democratilor (S&D), Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE) si Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana (cei care au initiat dezbaterea pe tema situatiei din Romania).

In mod oficial, vizita de lucru a avut drept scop convingerea, la nivel european, ca Romania contribuie la procesul de reflectie asupra viitorului Europei, clarificarea recentelor evenimente si elementele prioritare de pe agenda europeana, data fiind detinerea Presedintiei rotative din ianuarie 2019. Discutiile nu au fost publice, insa reactiile a doi presedinti din doua mari grupuri politice europene au evidentiat foarte clar faptul ca premierul Romaniei nu a reusit sa repare imaginea Romaniei, sever stirbita de evenimentele care o indeparteaza tot mai mult de valorile europene.

Manfred Weber, liderul grupului PPE, a subliniat ca ingrijorarea lui asupra situatiei din Romania se mentine si a cerut guvernului sa inceteze sa faca presiuni asupra independentei justitiei, afirmand ca Romania face pasi inapoi in ceea ce priveste lupta anti-coruptie. Ska Keller, co-presedinta grupului verzilor, a mentionat doua afirmatii ale prim-ministrului Dancila pe care nu le impartaseste, cum ca Laura Codruta Kovesi ar fi fost demisa de presedinte si ca protestatarii ar fi fost trimisi din afara si erau drogati.

Cred ca aceste doua mesaje arata foarte clar ca reprezentantii de la Bruxelles nu au fost convinsi, sunt in continuare sceptici si ingrijorati de abaterile reprezentantilor Romaniei. Si avem foarte mult de suferit din cauza acestei imagini patate.

Viorica Dancila le-a explicat europarlamentarilor din Grupul Verzilor ca protestatarii din 10 august erau drogati Sursa foto: Guvernul Romaniei

La un eveniment organizat pe 26 septembrie in contextul zilei internationale a turismului, in anul european al patrimoniului cultural, Orchestra Simfonica Bucuresti a concertat in Parlamentul European. Evenimentul se intitula "Romania uneste Europa prin cultura" si anunta prezenta unui comisar european, a presedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, ministri, membri ai Parlamentului European si a premierului Romaniei. Doar ca in agenda finala nu mai figura niciun inalt oficial, nici prim-ministrul Romaniei nu a mai venit.

Cazul Romaniei vine dupa cazul Ungariei, pentru care Parlamentul European a decis demararea procedurii de activare a Art. 7. Sunt similare problemele din cele doua tari? Care e, sa ii spunem asa, specificul romanesc?

Specificul romanesc consta in cetatenii romani. Societatea civila romaneasca este pro-europeana si se mentine in continuare una dintre cele mai pro-europene populatii. Este un element foarte important, deoarece acesta ne distinge clar de cazul Ungariei. Conform Eurobarometrului din martie 2018, suntem peste media europeana la increderea in viitorul Uniunii Europene (66%), iar 50% din romani au incredere in Parlamentul European si Comisia Europeana, in timp ce doar 21% au incredere in guvernul Romaniei.

Referitor la problemele din Ungaria, acestea au aparut odata cu criza refugiatilor, de care Romania nu a fost foarte impactata. Institutiile europene si-au exprimat de nenumarate ori preocuparea privind functionarea sistemului electoral, constitutional, independenta presei, coruptia si conflictele de interes, libertatea de exprimare, de religie, de asociere a drepturilor minoritatilor, migrantilor si refugiatilor. Au fost purtate discutii timp de 3 ani inainte de votul impotriva Ungariei din Parlamentul European din 12 septembrie pe declansarea articolului 7 din Tratatul UE.

Romania inca nu a ajuns un actor atat de problematic, dar ingrijorarea oficialilor europeni vine tocmai fiindca, prin pozitia sa geo-strategica, cu o populatie pro-europeana ce se bucura de beneficiile aderarii la UE, Romania ar putea reprezenta un pol de stabilitate in extremitatea estica a continentului european. In schimb, in acest moment, Romania ofera incertitudine, de unde si dezbaterile din ultimul timp la nivel european tot mai accentuate pe evenimentele din Romania care au intrat in vizorul presei europene.

Ce risca propriu-zis Romania in cazul activarii Art. 7? E o intrebare de care de obicei ma feresc, dar acum e cumva la locul ei: vor fi consecinte la nivel micro-social, de pilda?

In primul rand, trebuie sa fim pragmatici: activarea articolului 7 este foarte putin probabila. Chiar si dupa votul din Parlamentul European al activarii articolului 7, cel mai probabil Ungaria va iesi doar marginalizata si cu reputatia internationala patata, pentru ca Articolul 7 nu implica sanctiuni imediate.

Articolul 7 din TUE urmareste sa garanteze ca toate tarile UE respecta valorile comune ale UE, incluzand statul de drept (stipulate in articolul 2 TUE) . Mecanismul de prevenire de la articolul 7, alineatul (1) din TUE poate fi declansat numai in cazul unui "risc clar de incalcare grava" si mecanismul de sanctionare de la articolul 7, alineatul (2) din TUE numai in cazul unei "incalcari grave si persistente" de catre o tara a UE a valorilor stabilite la articolul 2.

Mecanismul de prevenire ii permite Consiliului sa dea tarii UE vizate un avertisment inainte de materializarea efectiva a unei "incalcari grave".

Mecanismul de sanctionare ii permite Consiliului sa suspende anumite drepturi care ii revin tarii UE in cauza in urma aplicarii tratatelor, inclusiv dreptul de vot in Consiliu al tarii respective. Intr-un astfel de caz, "incalcarea grava" trebuie sa fi persistat de mai mult timp.

Guvernului de la Budapesta i se va da ocazia intr-o prima etapa sa dovedeasca revenirea la valorile fundamentale europene. Suspendarea drepturilor de vot in Consiliu ale Ungariei cere unanimitate, ceea ce este foarte putin probabil sa se intample.

In cazul in care acelasi scenariu s-ar aplica Romaniei, bineinteles ca ar exista niste consecinte foarte mari la nivel de imagine si credibilitate. Interesele Romaniei pe domenii cheie, cum ar fi de exemplu adoptarea Cadrului Financiar Multianual si implicit bugetul alocat Politicii Agricole Comune, sau bugetul alocat fondurilor de coeziune ar putea fi substantial afectate.

Doar ca exercitiu, avand in vedere discutiile actuale referitoare la CFM 2021-2027, sa ne imaginam ca Romaniei i s-ar diminua considerabil fondurile de care beneficiaza tinand cont de derapajele de la valorile fundamentale ale UE.

In aceasta situatie, ii va fi foarte greu Guvernului Romaniei sa pledeze pentru mentinerea aceluiasi plafon sau marirea plafonului din moment ce nu au fost absorbite fondurile din aceasta perioada si exista suspiciuni ca lupta anti coruptie regreseaza, iar independenta justitiei este in pericol. Din acest motiv trebuie sa intelegem ca toate actiunile la nivel guvernamental nu trebuie gandite doar intr-un context national, orice decizie guvernamentala sau parlamentara trebuie analizata in contextul in care Romania este un stat membru al UE, care a semnat un tratat pe care trebuie sa il respecte, in special valorile fundamentale stipulate in acesta.

Mai e putin pana la alegerile europarlamentare, primele dupa Brexit si care vin, iata, pe un teren deloc fericit in Ungaria, Polonia, adaugam Romania. Care este provocarea Uniunii la acest scrutin?

Jean-Claude Juncker a zis foarte bine in ultimul sau discurs despre Starea Uniunii, in calitate de Presedinte al Comisiei Europene. Cele 250 de zile care au mai ramas pana la alegerile europarlamentare trebuie folosite pentru a demonstra cetatenilor ca UE poate, intr-un mod unitar, sa duca la bun sfarsit tot ceea ce a promis si tot ceea ce se asteapta. Trebuie depasite diferentele intre nordul si sudul, estul si vestul continentului european. Alegerile din mai 2019 sunt importante pentru ca trebuie sa dea o voce puternica unei Uniuni care va suferi, la acel moment, pierderea unui stat membru.

Exista in continuare provocarea nationalismului "nesanatos", pe care UE trebuie sa il combata, iar curentul este extins pe un teritoriu destul de mare al Europei, asa ca e nevoie de o forta comuna intre statele membre pentru a-l combate.

De asemenea, exista problema dezinformarii, a dublului discurs, a propagandei anti-europene. Comisia a propus in acest sens noi reguli pentru protejarea procesului democratic de manipulari ale statelor terte sau interese private, constientizand astfel un pericol real.

Citeste si:
Ludovic Orban neagă zvonurile că ar fi fost chemat la DNA. Afacerile din pandemie care au stârnit suspiciuni legate de fostul lider PNL
Ludovic Orban neagă zvonurile că ar fi fost chemat la DNA. Afacerile din pandemie care au stârnit suspiciuni legate de fostul lider PNL
Fostul lider PNL, Ludovic Orban, susţine că nu a fost implicat în achiziţiile făcute de compania UNIFARM sau de Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) în perioada pandemiei....
Ioana Băsescu rămâne cu peste 2,8 milioane de lei „blocați” în pământ. Moșia de la Nana, în continuare sub sechestru
Ioana Băsescu rămâne cu peste 2,8 milioane de lei „blocați” în pământ. Moșia de la Nana, în continuare sub sechestru
Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, rămâne cu sechestru asigurator pe toate terenurile cumpărate în comuna Nana. Curtea de Apel București a menținut joi, 20...