Vulnerabilitate sau risc de securitate nationala?

"Doamna Dancila nu face fata pozitiei de prim-ministru al Romaniei si transforma astfel Guvernul intr-o vulnerabilitate pentru Romania. De aceea, solicit public demisia doamnei Dancila din functia de prim-ministru al Romaniei".

Asa isi incheia Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, declaratia sa de presa, prezentata in data de 27 aprilie 2018, la Palatul Cotroceni.

De atunci, de acum aproape trei luni, doamna Dancila a continuat cu vizibila asiduitate, zi de zi, sa demonstreze ca nu face fata pozitiei de premier al Romaniei. Asa cum si presedintele Iohannis a continuat sa ne lase sa intelegem ca singura solutie pe care domnia sa o are la aceasta problema de inadecvare actionala este sa ii ceara public doamnei Dancila demisia din functia inadecvata.

Perpetuarea acestei situatii ne face sa consideram ca nu prea ar mai fi nimic de discutat nici despre problema, nici despre solutie. Am putea doar sa speculam ca ori problema nu este asta, sau nu este formulata corect, ori ca solutia nu este asta, cea propusa de presedinte.

Ramane insa de lamurit ce a vrut sa zica presedintele Romaniei cu faptul ca Dancila "transforma astfel Guvernul intr-o vulnerabilitate pentru Romania".

"Astfel" e clar ce inseamna. Inseamna ca incapacitatea acestei doamne de a procesa intelectual cele mai simple informatii, incultura ei masiva si evidenta, lipsa flagranta de educatie formala, nesimtirea, tupeul si proasta crestere sunt indicatori clari ai faptului ca Dancila nu are cum sa faca fata nici macar pozitiei de personal de curatenie in curtea Palatului Victoria, d-apoi pozitiei de premier al Romaniei.

Asa ca ne mai ramane de vazut doar ce e cu transformarea Guvernului intr-o vulnerabilitate pentru Romania.

Notiunea de vulnerabilitate apartine limbajului de securitate nationala, folosit de presedintele Romaniei in redactarea Strategiei nationale de aparare, adoptata de Parlamentul Romaniei, in sedinta comuna, acum trei ani. Din acest document aflam ca vulnerabilitati sunt incapacitatea sau capacitatea limitata a autoritatilor statului, precum si a administratiei centrale si locale, de a intelege ce se intampla in lume si in Romania, precum si de a formula si implementa politici publice nationale si europene, pentru binele cetatenilor romani si, implicit, europeni.

Si mai aflam ca si coruptia din autoritatile publice si din administratia publica este o vulnerabilitate.

Iata ca vine in aprilie presedintele Iohannis si personalizeaza aceasta notiune de vulnerabilitate cu doamna Dancila de la Guvern. Ca intr-o lectie de manual:

(1) intelegem teoretic faptul ca un incapabil nu poate intelege si nici actiona in functie de ce se intampla in jurul sau, in materia guvernarii si, prin aceasta, se constituie intr-o vulnerabilitate de securitate nationala si

(2) o dam exemplu pe doamna Dancila.

Solutia tot de manual este indepartarea vulnerabilitatii identificate, asa cum a si propus-o domnul Iohannis, in acelasi loc in care a si enuntat problema.

Am putea sa ne oprim aici cu discutia explicativa. Doar ca asta ar insemna sa nu observam ca doamna aceasta indeplineste toate conditiile de a transforma Guvernul sau intr-un risc de securitate nationala. Ceea ce, conceptual, este o cu totul alta problema.

Riscurile de securitate nationala sunt despre instabilitatea regionala, despre incetinirea sau franarea dezvoltarii Romaniei, despre acutizarea problemelor sociale, despre extremism, terorism si crima organizata, precum si despre crize si conflicte cu potential mai mic de acutizare decat cele care constituie deja amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei.

Nu in modul continuu si acut in care doamna Dancila isi demonstreaza calitatea de vulnerabilitate pentru Romania, ci doar din cand in cand, cum ar fi de vreo cinci ori in ultimele trei luni, putem considera gesturi, vorbe si fapte ale premierului ca fiind elemente de risc de securitate nationala.

Si cand aduce Israelul in lupta indigena pentru puterea politica dintre presedintele partidului sau si presedintele Romaniei, si cand ii jigneste simbolic pe omologii sai din state mai mici, dar aliate in NATO, prin gesturi de desconsiderare protocolara, pe timpul vizitelor lor in Romania, si cand interactioneaza cu inalti demnitari europeni, si cand jigneste gazdele oficiale pe unde merge ea in calitate de reprezentant al Romaniei, si cand promoveaza in relatiile externe interesele partidului sau, in contradictie flagranta cu interesele Romaniei.

• Suntem in criza majora de functionare a statului roman. De ce nu ni se spune care e miza nationala in privinta Ambasadei din Israel? - Interviu
• Moment jenant la intalnirea lui Dancila cu omologul eston: Premierul a rearanjat steagul Estoniei, care era pus gresit
• Dancila, o noua gafa: A uitat numele premierului eston si a cerut ajutor din priviri (Video)
• Inca doua gafe marca Dancila: Pleca fara sa asculte imnul, dar a tinut-o premierul Croatiei, iar la final l-a intrebat "Make a photo?" (Video)

Cazul recent si revoltator pana la pierderea darului vorbirii, in sensul ca nu ne mai gasim cuvintele, cel al declaratiei adresate publicului international a acestei Dancila, ca ea s-ar fi aflat in Pristina (capitala Kosovo), pe cand ea se afla in Podgorica, capitala aliatului NATO Muntenegru, fiind doar un exemplu despre ce am zis mai sus.

Deci sa recapitulam, ca la scoala: daca nu esti in stare sa iti indeplinesti atributiile de premier, esti o vulnerabilitate pentru Romania, iar daca provoci destabilizari, frictiuni, tensiuni intre Romania si partenerii si aliatii ei, esti un risc de securitate nationala.

Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca atunci cand provoci crize sau chiar vreun conflict, fie el si doar unul minor, devii o amenintare la adresa securitatii nationale a Romaniei.

Si ar mai fi o concluzie. Daca vulnerabilitatile se rezolva prin indepartarea lor, riscurile si amenintarile se combat. Se lupta impotriva lor. Cu mijloacele constitutionale si legale, desigur, dar se lupta. Riscurile si amenintarile nu se deplang. Si nici nu se ridica din umeri la constatarea lor. Ridicatul din umeri fiind, de altfel, tradare.

Hari Bucur-Marcu are o experienta de decenii in mediul international, pe problematici legate de institutionalizarea domeniului apararii nationale, controlul democratic al sistemelor de securitate nationala, politici de securitate si de aparare nationala. Ofiter de aviatie si fost sef al Serviciului Strategii de Aparare la Statul Major General, detine titlul de doctor in stiinte militare, obtinut in 2001 la Academia de Inalte Studii Militare cu teza "Implicatii economice in planificarea apararii nationale a Romaniei". In perioada 1990 - 2003 a fost responsabil sau direct implicat in aspecte esentiale ale reformei Armatei Romaniei, cu deosebire in relatia cu NATO, si a lucrat nemijlocit in structurile Aliantei ca sef de sectie invatamant si instructie. A publicat carti si articole pe subiecte din domeniu, oferind expertiza internationala. Este cavaler al Ordinului National "Pentru merit", ca recunoastere a contributiei sale la integrarea Romaniei in NATO.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...

Justificarea la care nimeni nu se aștepta: ”Desemnarea lui Cîrstoiu, legată de tendința de a visa”

Senatorul PSD Vasile Dîncu a declarat că renunţarea la varianta unui candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei şi susţinerea unui candidat propriu denotă ”mai multă flexibilitate”....