80 de ani de la nasterea marii vedete a ecranului romanesc din anii '60. Cariera impresionanta a Irinei Petrescu

Sambata, 19 Iunie 2021, ora 09:15

   

80 de ani de la nasterea marii vedete a ecranului romanesc din anii '60. Cariera impresionanta a Irinei Petrescu
Considerata in unele lucrari drept "principala vedeta a ecranului romanesc", actrita Irina Petrescu s-a remarcat de-a lungul carierei prin zeci de roluri in piese de teatru si film.

Irina Petrescu s-a nascut la 19 iunie 1941, in Bucuresti. A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica "I. L. Caragiale" in 1963, la clasa profesorului Ion Sahighian.

A debutat la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra" din Bucuresti, in cadrul caruia a desfasurat o prestigioasa activitate artistica, cu piesa "Noaptea e un sfetnic bun" (1964) de Alexandru Mirodan, in regia lui Radu Penciulescu, unde a jucat alaturi Octavian Cotescu, Stefan Ciubotarasu, Victor Rebengiuc.

S-a remarcat in numeroase roluri in piese de teatru, precum: "Leonce si Lena" de Georg Buchner (1970), "Anuntul la mica publicitate" de N. Gingsburg, "A douasprezecea noapte" de William Shakespeare (1973), "Elisabeta l" de Paul Foster (1974), "Ferma" de David Storey (1975), "Casa cea noua" de Carlo Goldoni (1978), "Judecata in noapte" de Buero Vallejo (1981), "Cu usile inchise" de Jean Paul Sartre (1982), "O, ce zile frumoase!" de Samuel Beckett (1985), "Dimineata pierduta" de Gabriela Adamesteanu (1986), "Uriasii muntilor" de Luigi Pirandello (1987), "Mizantropul" de Moliere (1989), "Teatrul comic" de Carlo Goldoni (1992), "Caligula" de Albert Camus (1996), "Thomas a Becket" de Jean Anouilh (1999), "Hamlet" de William Shakespeare (2000), "Unchiul Vanea" de A. P. Cehov (2001), "Oblomov" dupa I. A. Goncearov (2003), "Casatoria" de Gogol (2003), "Elizaveta Bam" de Daniil Harms (2006), ''Sfarsit de partida'' de Samuel Beckett (2009).

Activitatea teatrala a fost dublata de o bogata filmografie: "Valurile Dunarii" (1959), "Nu vreau sa ma insor" (1960), "Poveste sentimentala" (1961), "Pasi spre luna" (1963), "Strainul" (1964), "De-as fi ... Harap-Alb", "Duminica la ora sase" (1965), "Diminetile unui baiat cuminte" (1966), "Seful sectorului suflete" (1967), "Rautaciosul adolescent" (1969), "Facerea lumii" (1971), "Sapte zile" (1973), "Stejar- extrema urgenta" (1974), "Dincolo de pod", "Prin cenusa imperiului", "Concert din muzica de Bach" (1975), "Trei zile si trei nopti" (1976), "Actiunea autobuzul" (1977), "Castelul din Carpati" (1981), "Imposibila iubire", "Singur de cart" (1983), "Increderea", "Al patrulea gard de langa debarcader", "O lumina la etajul zece" (1984), "Cantec in zori" (1988), "Cei care platesc cu viata" (1991), "Hotel de lux" (1992), "Domnisoara Cristina" (1996).

''Feminitatea, distinctia si inteligenta o impun ca principala vedeta a ecranului romanesc in anii '60'', noteaza, despre Irina Petrescu, Cristina Corciovescu in lucrarea ''Cineasti romani'' (Ed. Stiintifica, 1996).

A facut parte din distributia filmului documentar "Despre IULIAN MIHU asa cum a fost; Despre NOI, asa cum suntem", in regia lui Laurentiu Damian (2009). In februarie 2011, a avut loc premiera in Romania a coproductiei romano-israeliene "Misiunea Directorului de Resurse Umane", regia Eran Riklis, film in care Irina Petrescu face un rol memorabil.

Marii actrite i-au fost acordate o serie de premii, printre care: Mamaia 1964 ("Strainul"); Mamaia 1966 ("Duminica la ora sase"); Moscova 1969 ("Rautaciosul adolescent"); Premiul Asociatiei Cineastilor din Romania 1971 ("Facerea lumii"); ACIN 1984 ("O lumina la etajul zece"); Premiul Uniunii Cineastilor din Romania 1992 ("Hotel de lux"), potrivit lucrarii ''Cineasti romani''.

In anul 2000, actrita Irina Petrescu a fost decorata cu Ordinul National "Steaua Romaniei" in grad de Ofiter, de catre Presedintia Romaniei.

La 7 aprilie 2003 a fost distinsa cu Premiul UNITER pentru intreaga activitate, iar in 2007, a primit, in cadrul Festivalului International de Film Transilvania (TIFF) desfasurat la Cluj-Napoca, premiul pentru intreaga cariera cinematografica.

In noiembrie 2008, Irina Petrescu s-a numarat printre personalitatile premiate la cea de-a XIV-a editie a premiilor Flacara, la sectiunea teatru si film. Actrita a fost declarata in iunie 2009, "prietena UNATC" (Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" din Bucuresti).

A primit Premiul pentru Eleganta (august 2008) la Gala Premiilor VIP, premiul "Aristizza Romanescu" (decembrie 2011) in domeniul artelor spectacolului, acordat de Academia Romana, pentru "creatia teatrala si cinematografica". In martie 2012, a primit premiul de excelenta al Festivalului International de Film Bucuresti (B-EST IFF).

Actrita Irina Petrescu a incetat din viata la 19 martie 2013.

La 21 ianuarie 2020, a fost lansat albumul "Sora mea din Australia. Trecute intalniri cu Irina Petrescu", semnat de criticul Magda Mihailescu. Evenimentul a fost organizat de ICR si UCIN. Aparuta la Editura Uniunii Cineastilor din Romania, in conditii grafice exceptionale, lucrarea cuprinde diverse convorbiri, scrisori si confesiuni ale actritei, adunand marturii semnate de personalitati care au marcat cariera Irinei Petrescu: Liviu Ciulei, Mihai Maniutiu, Dan Nutu, Virgil Ogasanu. De asemenea, in paginile albumului se regasesc portrete ale actritei creionate de regizorul Laurentiu Damian si de criticii Cristina Corciovescu, Eva Sirbu, Doina Papp, Marina Spalas.

Volumul de 223 de pagini include numeroase fotografii inedite din viata si cariera actritei.
Urmareste Ziare.com pe Facebook   si  pe Instagram   Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre
Sursa: AGERPRES

Articol citit de 5913 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Comentarii
Utilizator sters
„marii vedete a ecranului romanesc din anii '60”
drept care majoritatea rolurilor sunt din ani 70, 80 si chiar ulterior.🥳🥳🥳 Asta se intaompla cand esti doar un copist plagiator incult si nu ai nici macar curiozitatea sa verifici adevarul a ceea ce plagezi.
Stan
rank 5
E vorba de perioada in care a început sa fie considerata...
...o mare vedeta bey pesedel, nu e nimic incorect!
Dar, apropos, te știam "orientat" pe propaganda mafiei PSD, ce se intampla?
Aaaa, cred ca vrei sa pari un pesedel cult, specie inexistenta!?
gheu
rank 5
Yo cred ca
Unde nu-l, Nici dumnezeu nu cere.
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor