Daca vinul pe care il bem n-ar fi tratat cu chimicale, n-ar fi fost nici atat de limpede si nici nu s-ar fi pastrat atata vreme in stare buna (s-ar oteti).
Principalele substante introduse in acest scop sunt sulfitii, termen care include dioxidul de sulf, sarurile formate de acidul sulfuros, sulfitul de sodiu (E221), metabisulfitul de potasiu (E224).
Un milion de supradozati
In cantitati mici, sulfitii nu sunt daunatori sanatatii oamenilor, cu exceptia celor alergici, a astmaticior si a altor persoane sensibile.
In cantitati mari, sulfitii sunt daunatori oricui. Marii bautori sunt deja intoxicati, desi ei cred ca li se trage numai de la alcool.
In Franta, de exemplu, unde consumul de vin este in varful topului european, organele sanitare au constatat ca se inregistreaza anual un milion de persoane supradozate - informeaza rue89.
S-a stabilit ca 70% din sulfitii pe care si-i introduce in organism o persoana adulta provin din vin. Dintre acestia, 3% depasesc doza zilnica admisa de norme, stabilita de Organizatia Mondiala a Sanatatii la 50 mg/zi, pentru o persoana de 70 kg. Tot ce depaseste acest nivel este supradozaj.
Simptomele intoxicarii cu sulfiti
Cu sau fara supradoza, dioxidul de sulf poate declansa o reactie mai puternica sau mai slaba din partea organismului: dureri de cap, mancarimi, nas infundat, greutati in respiratie.
Profesorul Jean-Francois Nicolas, alergolog la Spitalul Universitar din Lyon, preciza intr-o publicatie franceza ca reactia la sulfitii din vin este complexa si nu neaparat de natura alergica. Adesea apare o hipersensibilitate pe care omul sanatos nici n-o simte in mod obisnuit, dar care poate lua forme foarte grave la astmatici.
Vinurile de altadata
Care este solutia? In mod evident, solutiile sunt doua. Prima priveste consumul limitat al vinului imbuteliat din comert. Sulfitii nu sunt periculosi in doze mici. A doua solutie, cea ideala, este vinul netratat, obtinut direct de la producator.
Fireste, asa ceva se gaseste greu. Unii cred ca este chiar imposibil: producatoriii au invatat si ei sa trateze vinul, ca sa-l limpezeasca si sa evite otetirea.
Totusi, vinurile de altadata, netratate, erau durabile si limpezi. Din cand in cand, se gasesc prin pivnitele uitate ale Europei vinuri stravechi, limpezi si bune, care fac obiectul unor lictatii rasunatoare.
De altfel, Vladimir Voronin i-a oferit candva presedintelui Basescu niste sticle cu vin vechi moldovenesc, iar actualul presedinte de la Chisinau a servit-o si pe doamna Merkel cu un vin vechi, pe care dansa l-a comparat cu vinurile bune din Franta. Cu siguranta un asemenea vin nu era tratat.
Producatorii din tara noastra si-ar face o faima europeana daca ar pune vinurile netratate la invechit, in beciuri vechi, cu temperatura constanta, si daca le-ar scoate de acolo dupa multi ani - poate chiar dupa generatii.
Poate ca asta ar fi o frumoasa investitie de perspectiva pentru o tara bogata in vinuri, ca Romania. Din pacate insa, nici investitorii nostri, nici politicienii nu gandesc la investitii prospere pe termen lung. Toti gandesc numai pe termen scurt, daca se poate chiar pe termen imediat, la ceva din care sa iasa pe loc un "tun".
In Franta s-a initiat chiar ideea acordarii de credite pe termen lung unor producatori de vinuri naturale - respectiv fara aditivi - dispusi sa le valorifice dupa invechire.
Asa ceva n-ar strica nici la noi, daca am proceda cu intelepciune, pentru ca vii avem, traditie avem, la fel si beciuri stravechi. N-ar mai trebui decat respectiva intelepciune.
Dar acum exista o tendinta de... Vezi tot