Despre miere si albine, numai de bine

Albinele au aparut pe planeta noastra inaintea omului preistoric. Initial, albina era o simpla larva, ulterior a evoluat crescandu-i aripi si celelalte organe necesare deplasarii, preluarii nectarului de pe flori, prelucrarii acestuia si organizarii vietii sociale.

Nu este un secret ca albina a devenit insecta cu viata sociala cea mai evoluata si ca, in contact cu omul, si-a gasit partenerul de ajutor reciproc, dupa ce, initial omul aparuse in viata albinei ca un talhar, venit numai ca sa o jefuieste de miere.

Picturi rupestre aflate in cavernele din muntii Pirinei - printre cele mai vechi vestigii de acest fel din lume - ilustreza momentele cand oamenii preistorici jefuiau de faguri scorburile, unde albinele, si ele primitive, isi amenajau stupul.

Mai mult decat atata, stramosul nostru a descperit cum sa indeparteze albina de stup, ca sa nu se expuna veninului ei: cu fum. Legile imuabile ale naturii au determinat albina sa memoreze in codul genetic faptul ca fumul reprezinta un pericol, iar aceasta reactie se mentine pana astazi in instinctul insectei.

Prietenia dintre cele doua specii a aparut cand albina s-a pomenit primind de la om stupul, un spatiu locativ neasteptat, ferit de inghet, de ploaie si de alti jefuitori, mai hrapareti decat omul si care nu intelegeau ca albina trebuie ajutata in munca ei, ca sa poata oferi mierea.

Scrieri vechi si vestigii grafice confirma ca anticii confectionau stupi si foloseau mierea ca aliment, medicament sau tonic general. In India straveche, soldatii primeau, inainte de lupta, o ratie de miere, iar egiptenii rasplateau cu miere victoriosii din razboi.

Mierea a fost unul din primele antiseptice si conservante cunoscute. Istoricii consemneaza informatia ca trupul lui Alexandru cel Mare a fost imbalsamat intr-un sicriu cu miere.

Un unicat in natura: mierea este singurul aliment care nu se altereaza. Exploraturul rus Mikluho-Maklai a avut ocazia sa descopere o amfora cu miere, conservata de cel putin 2000 de ani. A experimentat-o ca aliment pe mai multe animale si, in cele din urma, a mancat el insusi din produs. A fost tolerat perfect de organismul exploratorului.

Dacii exploatau, si ei, mierea pe scara larga, atat pentru consumul propriu, cat si pentru export. Din portul Tomis, vase comerciale, in special grecesti, plecau incarcate cu lana, miere si ceara cumparate de la daci.

In Evul Mediu, mierea a ajuns obiect de cult. Aproape toate manastirile din Europa si Asia detineau stupine, iar traditia inca si astazi mai insista asupra efectului tamaduitor al fumului rezultat din arderea lumanarilor de ceara, desi laboratoarele nu au reusit nici sa confirme, nici sa infirme acest detaliu.

In schimb, stiinta confirma ca mierea contine toate vitaminele, mineralele, enzimele cunoscute in lumea medicala. Are toti aminoacizii esentiali cunoscuti, ceea ce face din ea o hrana proteica de exceptie, are glucide, iar hormonii, continuti in miere, sunt de o asemanare uluitoare cu cei din organismul uman.

Nu este cazul sa mai insist aici asupra altor virtuti ale mierii, ele sunt prezentate pe larg in numeroasele carti de specialitate. Merita insa amintit cazul unei cunoscute vedete de televiziune din Bucuresti despre care s-a aflat nu numai in tara, dar si peste hotare, ca a inlaturat boala canceroasa de care suferea, numai cu o reteta pe baza produselor oferite de prietenele omului - albinele.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...