Stramosii nostri mancau eco si traiau putin. Concluzia?

In lumea evoluata exista o moda, aceea de a cauta alimente perfect ecologice, cultivate pe plaiuri indepartate si neumblate sau in sere controlate de specialisti si chiar garantate de organele nationale ale fiecarei tari in parte.

Piata mondiala a produselor ecologice gestionate in asemenea conditii reprezinta 60 miliarde dolari pe an, noteaza Project Syndicate. Asta lasa de inteles ca in afara scopului nobil de a ne hrani bine, mai pot fi la mijloc si niste afaceri rentabile.

Stramosii mancau numai ecologic

Opinia sustinatorilor agriculturii ecologice este impartasita si de Comisia Europeana, care isi da avizul pentru comercializarea unor asemenea produse, pe baza principiului: ceea ce este bun pentru natura este bun si pentru tine.

Corect. Numai ca, acum nici doua secole, tot ce mancau stramosii nostri era strict ecologic, nici nu se punea problema altfel, iar pentru garantia puritatii produsului nu trebuiau nici avize, nici aprobari. Ei bine, la acea vreme speranta de viata a omului de rand era cu peste douazeci de ani mai scurta decat a celui care mananca astazi produse ieftine, respectiv neecologice.

Fireste, durata de viata scurta era rezultatul mai multor factori, care adesea n-au legatura cu alimentatia, dar nu putem trece cu vederea faptul ca alimentatia perfect ecologica a stramosilor nostri nu lasa impresia ca le-ar fi prelugit viata cu ceva.

In niciun caz, cele de fata nu trebuie luate ca o pledoarie impotriva alimentatiei bio. Dar calitatile alimentelor bio merita cumpanite obiectiv, in comparatie cu cele conventionale, mai iefitne.

Exista norme, exista si exceptii

Potrivit relatarilor profesorului Henry I. Miller, de la Universitatea Stanford, SUA, in anul 2012 au fost efectuate 240 de studii, din care rezulta ca nu toate fructele si legumele etichetate ca ecologice s-au dovedit a fi neaparat mai hranitoare decat omoloagele lor conventionale.

Mai mult decat atat, alimentele crescute pe baze strict naturale, pe care le numim ecologice, contin incomparabil mai multi agenti patogeni, ca E.coli si salmonella.

Argumentul suprem cu care evitam alimentele conventionale, preferandu-le pe cele etichetate ecologic, se refera insa la pesticide si efectele lor nocive. Din acest motiv, preferam adesea sa platim substantial mai mult pentru a avea un produs natural.

Adesea, cand vorbim de pesticide, ne referim la riscul cancerigen, intrucat multe din substantele chimice introduse artifical se comporta sub acest aspect mult mai agresiv decat in cazul componentilor naturali.

Si aici, insa, daca tinem seama de numeroasele studii elaborate pe baza de testari, putem afirma fara rezerve ca riscul este minim, daca au fost respectate normele - cel putin cele valabile in SUA si in UE.

Din pacate, atat in America de Nord, cat si in Uniunea Europeana, unde sunt stabilite norme precise, exista numeroase legislatii de exceptie, care permit abateri de la unele normative, indeosebi atunci cand ele sunt greu de respectat. Aceasta constituie o lacuna. Dar solutia nu este consumul de alimente exclusiv bio, pe care nu si-l poate permite oricine, ci o exigenta sporita a organelor sanitare nationale in raport cu prorpriile lor atributii.

Ce e bun costa!

Problema pretului face insa ca aspectul ecologic sa aiba o rezonanta sociala: exista deja mentalitatea ca oamenii saraci sunt sortiti sa consume produse cancerigene, nocive si cu "E"-uri in ele, iar cei avuti sunt scutiti de imbolnavire, intrucat isi pot permite sa cumpere alimente naturale si scumpe.

Ar fi foarte grav daca problema s-ar pune chiar asa. Corect este ca, in fiecare tara, organele sanitare sa-si faca datoria, sa se respecte normele, iar populatia sa fie bine informata.

Atat timp cat normele sunt corecte si respectate, riscurile devin minime. Principala diferenta dintre produsele ecologice si cele traditionale ramane cea de gust: este mai gustoasa leguma "de pe campul salbatic" decat cea din sera.

Atat timp cat se respecta normele, toate alimentele ar trebui sa prezinte perfecta siguranta in raport cu sanatatea noastra si aici intrevine o obligatie a tuturor guvernelor. In ceea ce priveste gustul, nu pare excentric faptul ca ce-i bun si placut costa.

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc pe cuvântul meu în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...