Totul despre sindromul de stres post-traumatic

Descoperit acum peste un secol in Germania, conceptul de sindrom de stres post-traumatic (SSTP) a fost initial asociat cu o serie de simptome neurologice manifestate in urma unor accidente industriale sau tehnologice.

Apoi, in timpul celor doua razboaie mondiale, acesta s-a numit "nevroza de razboi", "soc de explozie", unii soldati manifestand mult timp dupa terminarea conflictelor armate tremor sau tulburari de mers, nereusind sa scape de teama de pericol.

Dupa aceea, sindromul de stres post-traumatic a intrat in atentia organizatiilor pacifiste si feministe, care au largit paleta, pentru a include si sechelele ramase ca urmare a violentei domestice, potrivit Slate.

Afganistan: Razboi absurd sau casa de nebuni?

In prezent, in SUA sunt inregistrati peste 500.000 de soldati care au fost in teatrele de operatiuni din Afghanistan si Irak si care sufera de acest sindrom de stres post-traumatic, fapt ce a dus in multe cazuri la suicid.

Cel mai important simptom este, in general, senzatia chinuitoare de a retrai situatia traumatica. De asemenea, exista o gama simptomatica larga si diferita: episoade de flashuri; tulburari de dispozitie; dezinteres; stari de tristete; cosmaruri; tulburari de somn; izolare; amnezie psihogena; reactii de tresarire; hipervigilenta etc.

Simptomatologia civililor

Daca la fostii combatanti retrairea situatiei traumatizante este exacerbata, la fel de bine poate fi intalnita la multi civili, dupa cum arata rezultatul unui studiu al echipei condusa de Emmanuel Lagarde, director al laboratorului de Epidemiologie si Biostatica din cadrul Inserm (Bordeaux).

Concluziile studiului realizat in colaborare cu cercetatori suedezi, danezi si canadieni au fost publicate recent in Jurnal of American Medical Association (JAMA).

Respectivii oameni de stiinta au analizat 1.300 de persoane ajunse de urgenta la Spitalul Universitar din Bordeaux intre 2007 si 2009 pentru traumatism cranian.

S-a constatat un fenomen foarte frecvent, anume ca in fiecare an un francez din 10 merge la urgenta cu traumatism cauzat de un accident. In cele mai multe cazuri, victimele prezinta leziuni minore si parasesc imediat spitalul.

Insa, o parte dintre ele manifesta simptome cum ar fi: dureri de cap, atacuri de panica, tulburari de vedere sau de echilibru, iritabilitate, cu toate ca leziunile directe au disparut.

In general, aceste asocieri de simptome apar atunci cand viata persoanei respective a fost pusa in pericol sau cand a avut o astfel de perceptie.

Cele 1.300 de persoane care au luat parte la studiu au fost contactate la trei luni dupa accidentul suferit. Peste 500 dintre ele suferisera un traumatism cranian minor, altele leziuni diverse, toate de o gravitate "usoara sau moderata".

Identificarea pacientilor

Cercetatorii au determinat aparitia a 36 de simptome care se incadreaza in definirea SSTP. Pe baza rezultatelor, ei au estimat ca este posibila identificarea persoanele care vor dezvolta un sindrom de stres post-traumatic, usurandu-se astfel procesul de gestionare a lui.

Emmanuel Lagarde explica faptul ca "e de preferat ca evaluarile psihologice sa se faca in zilele care urmeaza dupa traumatismul cranian initial".

In opinia cercetatorului, studiul conduce la repunerea in dezbatere a descrierilor stiintifice ale bolilor existente (nosografie), lucru ce "nu intereseaza decat specialistii, dar care ar putea avea consecinte practice majore, mai ales in materie de asigurare".

Intr-adevar, in urma unui traumatism, se disting doua feluri de sindroame: sindromul post-comotional, care urmeaza dupa un traumatism cranian minor, si sindromul de stres post-traumatic.

De mai multi ani, ambele sunt descrise in editiile succesive ale "Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale" (DSM-V a aparut in mai 2013) al Asociatiei Americane de Psihiatrie, creat pentru a clasifica pacientii pe baza unor criterii de diagnostic, urmand ca acesta sa fie comunicat persoanei respective.

"Suntem in masura sa sustinem ca sindromul postcomotional nu-si merita denumirea. Mai intai, pentru ca simptomele provocate nu sunt specifice traumatismului cranian. Apoi, pentru ca nu survin concomitent. S-ar parea ca in realitate nu este decat o parte a sindromului de stres post-trumatic", explica Emmanuel Lagarde.

Se impune o mai buna cunoastere a realitatii patologice

In opinia lui Lagarde, rezultatele la care a ajuns echipa sa fac posibila o mai buna cunoastere a realitatii in acest domeniu inca prost descris in mediul civil, unde sindromul survine doar la 2% dintre persoanele cu leziuni, dar cifra trece de 9% cand traumatismul este cranian.

De asemenea, este mai frecvent la femei si la persoanele ce au suferit un accident de circulatie sau la cele care au fost agresate sexual.

Aparitia SSTP este influentata si de starea de sanatate fizica si mentala a victimei inainte de accident. Asemenea informatii l-ar ajuta pe medic, psihiatru sau psiholog sa-i acorde sprijin mult mai devreme.

De aceea, rezuma Lagarde, "este esential acum sa prezentam mai bine aceasta realitate patologica si originea sa".

A doua zi dupa Campionatul Mondial de anul acesta din Brazilia, cercetatorul s-a aratat neplacut impresionat de traumatismele craniene survenite in timpul unor meciuri.

"Este cu atat mai greu de inteles, mai ales ca exista o tehnica simpla, cea a purtarii unei casti", a conchis Emmanuel Lagarde.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...