Femeile care au folosit timp de 10 ani anumite tratamente impotriva hipertensiunii arteriale prezinta de 2,6 ori mai mult riscul de a dezvolta o tumoare, potrivit unui studiu publicat, luni, in Statele Unite.
Acest lucru ar putea fi un nou factor ce se adauga la lista (deja) lunga a cauzelor cancerului. Femeile care au luat o perioada indelungata un inhibitor calcic pentru a trata hipertensiunea arteriala vor fi expuse unui risc foarte crescut de a dezvolta un cancer de san, conform studiului mentionat.
Daca respectivele antihipertensive au fost luate timp de 10 ani, ba chiar mai mult, riscul dezvoltarii unui carcinom ductal de san, cel mai frecvent, a crescut cu 2,4 ori. Riscul aparitiei unui carcinom lobular a crescut de 2,6 ori, arata studiul realizat pe 2.700 femei, cu varste cuprinse intre 55- 74 ani, si aparut in revista "JAMA Internal Medicine", informeaza L'Express
Din acest grup, 880 de femei au dezvoltat un carcinom agresiv de san, 1027 un carcinom lobular avansat (tot de san), in timp ce la 856 nu s-a constatat niciun fel de tumoare.
Alte tratamente impotriva tensiunii, cum ar fi betablocantele sau diureticele, nu sunt legate de o crestere a cancerelor de san, conform autorilor studiului de la Centrul de cercetare a cancerului, din Seattle.
"Este vorba de primul studiu ce stabileste o legatura intre folosirea pe durata lunga a inhibitorilor calcici si un risc crescut de cancere de san", subliniaza cercetatorii, ale caror lucrari au fost finantate de Institutul National american pentru cercetarea cancerului.
In opinia oamenilor de stiinta, sunt insa necesare cercetari suplimentare pentru a confirma cresterea acestui risc si determinarea mecanismelor biologice responsabile.
Medicul Patricia Coogan de la "Slone Epidemiology Center" din cadrul Universitatii din Boston, apreciaza, intr-un editorial: "Studiul ofera indicatii valide coroborand ipoteza unei cresteri a riscului de cancer de san cu utilizarea pe termen lung a inhibitorilor calcici", iar "daca aceasta ipoteza este confirmata de alte studii, ar avea implicatii clinice importante in materie de sanatate publica".