Pastarnacul si proprietatile sale terapeutice

Alaturi de morcov si de patrunjelul alb, radacina, pastarnacul (Pastinaca sativa) este folosit la noi, mai ales, la ciorba, careia ii confera un plus de gust si de aroma datorita calitatilor pe care le are. Forma spontana din care provine este raspandita in intreaga Europa.

A fost introdus in cultura din perioada antica fiind folosit de greci si de romani in alimentatie, pentru tratament si ca furaj. La noi, pastarnacul este cunoscut din vremuri indepartate si se cultiva alaturi de celelalte radacinoase, dar in cantitati mult mai reduse decat morcovul.

Ca aspect exterior, pastarnacul seamana cu morcovul alb, dar are un gust dulce-picant si aromat precum telina sau radacina de patrunjel. In alimentatie, se consuma frunzele si lastarii tineri, dar mai cu seama radacina la ciorbe si supe ori inabusita, ca garnitura la carne.

Radacina de pastarnac este bogata in vitaminele din grupul B, provitamina A, vitamina C, saruri minerale precum potasiu, fosfor si calciu, hidrati de carbon, proteine, fibre alimentare.

In scop terapeutic se folosesc partile aeriene ale plantei, radacina si fructele.

Pastarnacul are proprietati diuretice, depurative, ajuta la eliminarea toxinelor din organism, vindeca reumatismul si regleaza ciclul menstrual. Se recomanda in curele de slabit, contra anemiei si asteniei, cat si persoanelor aflate in perioada de convalescenta, datorita proprietatilor sale nutritive.

Pastarnacul curata sangele, este un excelent drenor al ficatului si rinichilor, tonic pentru inima si plamani. Sucul preparat din radacina de pastarnac regleaza digestia, mareste apetitul, are actiune expectoranta si diuretica, analgezica, tonifianta, este indicat in tratamentul afectiunilor cardiace si in nevroze.

Ca diuretic, se recomanda in cazuri de hidropizie, calmeaza durerile bolnavului de colici renale si hepatice, este folosit ca afrodiziac. Sucul se obtine dand radacina de pastarnac prin storcatorul de fructe. Se iau cate una, doua lingurite de suc cu miere de albine de cinci, sase ori pe zi.

Din pastarnacul crud, dat prin razatoare si amestecat cu putin ulei si un praf de sare, se poate face o salata picanta si placut aromata. In industria alimentara, pastarnacul este folosit la aromatizarea conservelor din legume.

Proprietatile curative ale pastarnacului sunt recunoscute si de medicina alopata. Din radacinile de pastarnac se prepara pastinatin si beroxan. Primul preparat are actiune spasmolitica si este folosit la tratarea anghinei pectorale, a nevrozelor cardiace, a afectiunilor tractului gastrointestinal si ale cailor biliare. Beroxanul, in asociere cu alte preparate, este recomandat in cazurile unor boli de piele cum ar fi vitiligo.

Sa avem sanatate!

Peste 6000 de români din străinătate s-au înscris pentru a vota prin corespondență la alegerile prezidențiale. Termenul limită pentru înregistarea alegătorilor la parlamentare

Perioada în care alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate puteau să se înscrie pentru a vota prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale s-a încheiat. Astfel,...

Mircea Geoană: ”Un nou gest jignitor şi ostil din partea Austriei, la adresa României!”

Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale, a reacționat după ce Austria s-a opus din nou aderării României la spațiul Schengen pe cale terestră. Geoană a catalogat...