Cum ne afecteaza stresul sanatatea

Vineri, 18 Septembrie 2020, ora 06:06
6716 citiri
Cum ne afecteaza stresul sanatatea
Foto: Pixabay

Stresul este epidemia globala a timpului nostru. Si totusi, Hans Selye, cel care a formulat, in 1937, primul model teoretic si experimental al stresului (valabil si astazi, in punctele sale esentiale), considera ca lipsa stresului inseamna moarte, astfel ca el a definit stresul ca sindrom general de adaptare.

Stresul este o reactie naturala a corpului, fizica si psihica, la experiente - negative si pozitive, deopotriva.

Pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sanatatea si siguranta noastra, ajutandu-ne sa facem fata situatiilor dificile. Multe persoane sustin ca lucreaza mai bine in conditii de stres.

Corpul nostru raspunde la stres eliberand hormoni si accelerand ritmul cardiac si respirator, iar creierul cere mai mult oxigen si se concentreaza asupra problemei pentru a raspunde cat mai repede si mai bine.

Problema apare atunci cand nivelul stresului atinge un nivel care determina pierderea controlului, teama si anxietate pe termen lung, potrivit Science Med.

Pe termen lung, cand situatiile de viata ne tin sub stres continuu, apare cronicizarea si, astfel, stresul devine extrem de periculos.

De la momentul in care uitam ce am facut cu ochelarii sau daca am inchis gazul sunt doar cativa pasi pana la efectul dramatic, imediat si ireversibil, asupra mintii si corpului nostru, care ne pune sanatatea in pericol tot mai mult si mai des, cauzand varii afectiuni, de la imbatranire precoce la afectiuni cardiace grave.

Stresul este generat de presiunea responsabilitatilor zilnice, evenimentele negative din viata noastra (un divort, o pierdere, moartea cuiva drag), boli fizice, dar si de buletine de stiri, informatii negative venite din toate partile, nesiguranta pe care o experimentam cu totii astazi, dezastre naturale, cazuri de atacuri violente, mai nou, si o pandemie - toate sunt traume psihice.

Cand devine cronic, stresul poate cauza o multitudine de simptome, afectiuni si dezechilibre la toate nivelurile: fizic, mental si emotional. Ne pierdem concentrarea, tonusul, optimismul, viziunea si spiritul analitic, devenim tot mai epuizati, speriati si agitati si nu mai reusim sa ne tinem sub control sanatatea - ne ingrasam, ni se accelereaza iremediabil procesul de imbatranire, ne pierdem dintii, obosim, facem ulcere, infectii, boli autoimune, cancere etc.

Cercetatorii de la Universitatea din Miami au descoperit ca oamenii consuma pana la 40% mai multa mancare atunci cand se afla in situatii stresante, decat in mod normal.

Cumva, amintirea amenintarilor venite din conditiile dure de viata din epocile in care omul manca doar ceea ce vana sau culegea a ramas impregnata in genele noastre si se face simtita atunci cand suntem stresati.

Multe persoane, sub stres, scrasnesc din dinti, inclusiv noaptea, in somn, iar asta afecteaza nu doar dintii, ci si gingiile si maxilarele, carora le produce leziuni.

In plus, nivelul ridicat al hormonilor stresului scade imunitatea si schimba inclusiv compozitia salivei.

La Universitatea din San Francisco, California, s-a descoperit ca stresul scurteaza telomerii (structuri de la capatul cromozomilor), impiedicand, astfel, celulele sa se regenereze, cauzand, dincolo de multe probleme, semne ale imbatranirii: riduri, scaderea elasticitatii musculaturii, slabirea vederii.

In concluzie, stresul cronic face ravagii in sanatatea noastra: afecteaza in egala masura sistemul central nervos, cardiac, respirator, endocrin, imunitar, digestiv, muscular si reproducator.

Efectele stresului asupra Sistemului Imunitar

Pe termen scurt, stresul stimuleaza sistemul imunitar, putand fi considerat chiar un beneficiu, intrucat ajuta corpul sa lupte cu infectiile si sa vindece ranile.

Pe termen lung, insa, lucrurile se schimba, deoarece nivelul ridicat de cortizol compromite sistemul imunitar, inhiband secretia de histamine si incetinind raspunsul antiinflamator impotriva factorilor externi care ataca organismul.

Oamenii care sufera de stres cronic sunt mai susceptibili de afectiuni virale obisnuite, cum ar fi gripa sau racelile, dar si de alte boli si infectii, mai grave si mai complexe.

Stresul continuu nu scade doar intensitatea si calitatea reactiilor organismului in fata provocarilor externe, ci si timpii de reactie in fata lor. Deasemenea, mareste timpul de vindecare.

Efectele stresului asupra Sistemului Nervos Central si Sistemului Endocrin

Sistemul Nervos Central este responsabil de reactia de lupta sau de fuga a organismului in fata pericolului si indica instantaneu corpului cum sa reactoneze, canalizandu-i resursele in acest scop. In creier, hipotalamusul este cel care gestioneaza situatia si le indica glandelor adrenale sa secrete adrenalina si cortizon.

Atunci cand motivul fricii percepute initial dispare, Sistemul Nervos Central ar trebui sa le transmita celorlalte sisteme ca este momentul sa revina la activitatea normala.

Dar daca nu dispare cauza stresului, timp indelungat, sistemul nu mai reuseste sa revina la normal, iar pretul va fi platit de organism.

Printre simptomele stresului cronic se numara: iritabilitatea, anxietatea, migrenele, bulimia, anorexia, abuzul de alcool si de droguri sau izolarea de societate.

Efectele stresului asupra Sistemului Respirator si Sistemului Cardiovascular.

Hormonii stresului afecteaza si sistemele respirator si cardiovascular.

Atunci cand raspundem la stres, respiratia ni se accelereaza - din cauza efortului organismului de a distribui mai repede oxigenul si sangele catre organele vitale.

Daca suferim de afectiuni respiratorii preexistente (astm, emfizem), stresul poate ingreuna respiratia. Inima pompeaza mai mult sange, mai repede, iar hormonii stresului contracta vasele de sange si cresc tensiunea arteriala.

Aceste masuri ajuta pe moment oxigenarea mai buna a creierului si a inimii, dand organismului mai multa putere si energie pentru a actiona.

Stresul frecvent sau cronic, insa, determinand inima sa lucreze prea intens pentru un timp prea indelungat creste riscul de hipertensiune, probleme ale vaselor de sange, infarct miocardic sau atac cerebral.

Efectele stresului asupra Sistemului Reproducator si Sexual

In cazul femeilor, stresul poate provoca fluctuatii sau chiar intreruperi ale ciclului menstrual, dureri mult mai acute si mai neplacute decat in mod obisnuit.

Deasemenea, menopauza se poate instala mai timpuriu, iar efectele ei pot fi cu mult mai intense decat in conditii normale de viata.

Stresul ridicat al mamelor in timpul sarcinii poate influenta negativ dezvoltarea bebelusilor. Tototdata, stresul este foarte solicitant pentru organism si poate duce la pierderea apetitului sexual.

In cazul barbatilor, stresul resimtit pe termen scurt duce la un grad de excitare mai crescut, secretand mai mult testosteron.

Cercetarile au aratat ca pe termen lung, insa, nivelul testosteronului incepe sa scada, afectand procesul de producere al spermei si cauzand disfunctie erectila sau chiar impotenta. De asemenea, sub efectul stresului cronic, uretra, prostata si testiculele sunt mult mai predispuse la infectii.

Efectele stresului asupra Sistemului Digestiv

In conditii de stres, ficatul nostru produce si elibereaza in sange o cantitate mai mare de glucoza, pentru a ne da un surplus de energie.

Insa, in timp, glucoza neutilizata este reabsorbita de corp, iar cantitatile excedentare cresc riscul imbolnavirii de diabet de tip 2.

Stresul poate afecta si digestia si felul in care mancarea este gestionata si asimilata de organism, ducand la aparitia starilor de voma, aciditate gastrica crescuta, dureri de stomac, diaree sau constipatie.

Efectele stresului asupra Sistemului Muscular

In conditii de stres, muschii se tensioneaza pentru a se proteja de eventuale leziuni.

Daca, insa, suntem supusi la un stres permanent, muschii nu se mai relaxeaza, iar asta duce la la migrene, dureri de spate, de umeri si in tot corpul.

In timp, pentru a face fata acestor dureri, se ajunge la exces de medicamente analgezice si antiinflamatoare, ceea ce creaza alte cercuri vicioase, complet nesanatoase.

Ești obosit deși dormi? 9 boli care se manifestă prin oboseală
Ești obosit deși dormi? 9 boli care se manifestă prin oboseală
Un bebeluș în vârstă de până în trei luni doarme 19 ore pe zi, în timp ce o persoană de peste 65 de ani nu are nevoie de mai mult de 5 ore de somn pe noapte pentru a se odihni. În schimb,...
Noi imagini cu prințesa Kate. Starea ei de sănătate a alimentat tot felul speculații în ultimele săptămâni VIDEO
Noi imagini cu prințesa Kate. Starea ei de sănătate a alimentat tot felul speculații în ultimele săptămâni VIDEO
Noi imagini cu prinţesa Kate au fost publicate luni seară. Ea apare zâmbind alături de soţul ei, prinţul William, la o piaţă agricolă din Windsor, în vestul Londrei. Starea de sănătate...
#stres, #sanatate, #efecte, #stiri, #boli, #cronice , #sanatate