Sfatul psihologului: Copilul meu adolescent

Sfaturile psihologului Cristina Calarasanu pentru cititorii Ziare.com

Am sa ma dedic acest articol adolescentei in urma intrebarilor si interesului constant al cititorilor pentru aceasta perioada si pentru relatia cu copilului adolescent.

Desi ne-am obisnuit sa auzim ca adolescentul este copilul intre 14-18 ani, transformarile si evolutia societatii in care traim ne arata ca inca de pe la 10-11 ani apar conduitele adolescentine si ritmul de dezvoltare al copiilor a devenit mult mai alert decat in urma cu o generatie.

Observam curiozitatea din ce in ce mai crescuta, dorinta de a fi mare, de a cunoaste, de a experimenta. Insa toate acestea pun adesea in dificultate parintii care nu stiu cum sa abordeze copilul si cum sa inteleaga aceste transformari ale lui mult prea timpurii.

Voi incerca in randurile de mai jos sa prezint principalele caracteristici ale acestei perioade, precum si dificultatile care pot aparea:

* Transformari legate de imagine - transformarile care se petrec in interior au un impact crescut asupra modului in care adolescentul isi percepe corpul si imaginea exterioara. Pe de o parte, exista o permanenta nemultumire de modul in care ei arata si de faptul ca totul este in schimbare, pe de alta parte exista o preocupare constanta pentru aspectul fizic, tunsoare, haine, accesorii.

Ceea ce ingrijoreaza uneori parintii este ca aceasta preocupare poate lua uneori note excentrice sau bizare: anumite tunsori inedite, haine taiate sau negre, accesorii metalice, cercei in urechi sau in nas. Toate acestea reprezinta nevoia adolescentului de a-si marca propriul sau stil, de a-si creea o identitate aparte, de a se afirma si evidenta din randul altora.

Ele reprezinta o perioada trecatoare si nu sunt un motiv de ingrijoare decat in masura in care se asociaza cu alte stari accentuate sau manifestari ale copilului. Sunt ca un invelis, dincolo de cale trebuie sa aflam ce trairi acopera, ce nevoi exprima, ce semnificatie le acorda copilul.

* Schimbari ale dispozitiei - adolescentei ii sunt specifice oscilatiile in ceea ce priveste starea afectiva a copilului. Foarte prietenos si sociabil uneori, morocanos si iritat alteori, dornic de a fi cu familia uneori si alteori cu perioade lungi de singurate.

Aceste dispozitii schimbatoare sunt in fapt o oglinda a procesului interior extreme de dinamic si de complex, incarcat de cautare, neliniste, suferinta, indoiala, teama.

Parintii sunt adesea pusi in dificultate de aceste schimbari si nu reusesc sa gaseasca modalitati de a se raporta la ele, de a le intelege ceea ce conduce la o comunicare din ce in ce mai conflictuala sau dimpotriva mai distanta.

Suferinta copilului si nevoia de a fi inteles nu gaseste un mod de a ajunge la parinti in cuvintele care sa exprime ceea ce simte, ci ajunge sub forma unor dispute, agresiunii, opozitii, rebeliuni ceea ce face si mai dificila aceasta perioada.

* Dificultati de comunicare - adolescenta este o perioada foarte mult incarcata de reflectie si de cautare, copilul petrecand mult timp in incercarea de a intelege ceea ce simte, ceea ce se intampla cu el si mai ales cine este el. Isi cauta repere, valori, modele, isi pune intrebari si cauta raspunsuri, cauta sa construiasca noi relatii si sa se repozitioneze fata de cele vechi.

Este prins intre a ramane copil si a incerca sa devina adult. Intre curajul de a fi independent si teama de a reusi de unul singur. Intre dorinta de a reusi de unul singur si nevoia de a fi sustinut. Toate aceste ganduri, framantari nu isi gasesc mereu calea de a fi exprimate, de a fi communicate.

Copilul de multe ori nu se simte inteles, nu se simte ascultat, si atunci incet incet renunta la aceasta comunicare pe care o considera inutila. Comunicarea cu parintii devine tensionata, incarcata de amenintari si pedepse, ceea ce aduce multa furie si confuzie.

* Nevoia de grup - grupul sau asa numita "gasca" este un refugiu pentru copil in timpul perioadei de adolescenta. Acolo el se regaseste printre cei ca el, cu aceleasi idei, haine, gusturi, opinii, dar mai ales cu aceleasi trairi. Acolo se simte acceptat si primit, poate comunica, se poate manifesta fara sa se teama ca va fi judecat sau certat.

Apartenenta la grup este foarte importanta in aceasta perioada si e nevoie ca parintii sa permita copilului sa isi faca un grup de prieteni cu care sa aiba activitati in comun. Este insa la fel de important ca parintii sa cunoasca acest grup de prieten, precum si activitatile lor, sa isi incurajeze copilul sa discute cu ei despre acesti prieteni, sa poate afla cine sunt, cum sunt.

Este vorba despre un interes fata de ceea ce se petrece in viata copilului si nu despre un interogatoriu.

* Conduite de risc - o perioada extreme de vulnerabila si de instabila a copilului, adolescenta permite si "alunecarea" lui catre ceea ce numim conduite de risc: consum de alcool, consum de droguri, violente, acte antisociale, idei suicidare. Este insa bine de subliniat ca nu este suficient ca un copil sa fie adolescent sau sa se imbrace in haine negre sau sa asculte muzica rock pentru ca aceste conduite sa apara.

Este nevoie de un context precum si de factori care favorizeaza: o fragilitate crescuta, o sensibilitate accentuata, evenimente cu caracter traumatic (boli, decese, schimbari, separari), climat familial agresiv, mediu social conflictual etc.

Parintii joaca un rol extrem de important in astfel de situatii prin implicarea lor constanta in incercarea de a ajuta copilul sa ceara ajutor de specialitate si sa participe cu toata familia in cadrul unei astfel de demers.

* Dificultati si esec scolar - scoala este intotdeauna un ecran al efectelor procesului prin care trece copilul. Este posibil ca uneori sa se produca schimbari fata de perioada anterioara si interesul copilului sa scada brusc fata de activitatile scolare, sa apara refuzul de a face teme, absentele, uneori chiar refuzul de a mai merge la scoala.

Acest refuz este un motiv de ingrijorare foarte serios pentru ca pe de o parte el reprezinta retragerea din social a copilului (mai ales daca se asociaza cu dorinta de a nu mai iesi din casa) si poate pune in evidenta sub forma unei depresii o suferinta masiva care necesita ajutor sau pe de alta parte, incercarea copilului de a-si petrece timpul in alte locuri, de "a fugi" de acasa sau de la scoala pentru a fi singur sau pentru a fi cu altii.

In aceasta situatie este necesar sa aflam ce il determina sa faca lucrul acesta, ce este greu de suportat acasa sau la scoala, de ce simte nevoia sa plece.

Aceasta perioada este esentiala pentru dezvoltarea ulterioara in plan psiho-social, cat si pentru integrarea si adaptarea sociala. Este bine ca parintii sa incerce sa comunice cat mai mult si sa ramana aproape de copil, chiar daca uneori resimt disperare, furie, neputinta, confuzie.

Din 27 martie, va incepe un grup de dezvoltare personala pentru adolescenti denumit "Cine sunt eu?". Invit toti parintii interesati sa ceara mai multe informatii despre acest grup terapeutic.

Psiholog Cristina Calarasanu

psiholog@ziare.com

Liderul PSD îi răspunde lui Clotilde Armand: ”Să-și ia un avocat bun”

Premierul Marcel Ciolacu a reacţionat joi, 25 aprilie, la declaraţiile primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, transmiţându-i acesteia să îşi ia un avocat bun pentru că ”a încălcat...

Nicușor Dar îl provoacă pe Piedone la o dezbatere electorală. Răspunsul ironic al Primarului Capitalei după ce AUR l-a amenințat cu plângerea penală

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, 25 aprilie, că aşteaptă de la contracandidatul său Cristian Popescu Piedone un răspuns în ce priveşte participarea la o dezbatere...