Ce este stresul si cum trebuie gestionat

Miercuri, 21 Octombrie 2020, ora 06:05
5379 citiri
Ce este stresul si cum trebuie gestionat
Foto: Pixabay

Stresul este o componenta inevitabila a vietii si epidemia globala a timpului nostru. Tot mai des intalnit in randul oamenilor de toate varstele, inclusiv copii, si manifestandu-se diferit de la o persoana la alta, stresul poate avea consecinte atat in plan emotional, cat si in plan fizic, afectand organismul.

Un pionier in explorarea biochimiei stresului, Walter Bradford Cannon, medic si profesor la Universitatea Harvard, a descoperit in urma cu aproape un secol ca spaima nu exista doar la nivelul mintii, ci implica si o reactie fizica.

Prin experimentele realizate pe caini care latrau la pisici inchise in custi, Cannon a izolat un hormon secretat de glanda suprarenala a pisicilor, atunci cand acestea erau speriate.

Cand a injectat acest hormon unei pisici calme, acesteia i s-a declansat brusc o reactie fizica de teama. Bataile inimii pisicii si presiunea arteriala au crescut brusc, la fel si debitul sanguin catre muschi. Cannon a denumit aceasta manifestare "reactie fiziologica activata ca raspuns la un eveniment periculos sau la un atac care ameninta viata". Este ceea ce astazi poarta numele de raspunsul de tip "lupta sau fugi".

Cannon credea, la vremea lui, ca reactia la stres este temporara si ca, la cateva minute dupa infuzia declansata de epinefrina, corpul unei persoane va reveni la starea normala de echilibru, cunoscuta drept homeostaza: plamanii isi incetinesc ritmul de respiratie, tensiunea arteriala scade pe masura ce bataile inimii incetinesc si sangele curge din nou normal, intestinele isi reiau activitatea, furnizand din nou combustibil pentru a inlocui energia consumata in timpul urgentei, celulele osoase si cele ale pielii se regenereaza, iar sexul e mai plin de satisfactii.

In aceasta privinta, Cannon s-a inselat, potrivit unor cercetari realizate ulterior care au scos la iveala ca cel mai adesea efectele stresului se pastreaza timp indelungat sau chiar se combina, astfel incat corpul nu se mai relaxeaza complet niciodata.

Toti ne confruntam cu situatii de stres, insa factorii de stres difera, de la om la om: traficul bara la bara, un termen strans de executie a unui proiect, o boala care provoaca griji sau o cearta cu partenerul, o relatie care se degradeaza, necesitatea de a ingriji o persoana in suferinta sau o atentionare prin e-mail care anunta inca o factura neplatita.

Indiferent care este factorul de stres, fiecare amenintare potentiala sau efectiva declanseaza o cascada de hormoni ai stresului care produc modificari fiziologice bine orchestrate.

Cel mai periculos este stresul cronic (sindromul de oboseala cronica). Asocierea dintre durerile multiple, oboseala si rezistenta scazuta la infectii se coreleaza cu trei dintre mecanismele fiziologice implicate in reactia de stres: secretia de noradrenalina si adrenalina (care stimuleaza initial organele tinta, dar apoi le suprasolicita si in final le epuizeaza), afectarea secretiei de endorfine (morfine interne implicate in reglarea durerii) si perturbarea sistemului imunitar.

In cazul sindromului de oboseala cronica, degeaba cautam cauzele si solutiile investigand organele tinta. Cauza este o dereglare generala produsa de depasirea capacitatii de adaptare. Nu intamplator tratamentul medicamentos cel mai eficient in acest sindrom este cel cu doze mici de antidepresive.

Dar medicamentele reprezinta in acest caz doar o jumatate de raspuns corect la o intrebare, oricum, gresita. Solutia fizica la o problema psihofizica. Problema limitei si a masurii. Raspunsul complet inseamna o abordare complexa, in cadrul unui program de management al stresului.

Atunci cand sesizam ca obosim mai repede sau ca oboseala dureaza neobisnuit de mult, putem cadea in doua capcane, doua extreme: fie minimalizam problema, spunandu-ne ca e normal sa fim obositi la cat lucram, fie cautam cu ingrijorare o boala fizica, demonstrabila prin investigatii medicale, care sa fie cauza oboselii. Ambele moduri de abordare semnaleaza o conceptie despre raportul dintre psihic si fizic in termenii unei relatii de la stapan la sclav: mintea poate cere orice si trupul trebuie sa o urmeze. De fapt, psihicul si fizicul sunt totdeauna impreuna in suferinta.

Tipuri de stres

Psichology Hub a notat si descris principalele tipuri de stres:

Stresul acut

Stresul acut este cea mai frecventa forma de stres. Este cauzat de cerintele si presiunile din perioada recenta si de cele anticipate in viitorul apropiat. Este vorba despre stresul cotidian, obisnuit in multe situatii normale.

In doze mici, stresul acut poate fi placut si incitant, insa devine epuizant atunci cand depaseste limita. De exemplu, coborarea pe ski-uri pe o panta periculoasa poate fi o experienta plina de tensiune si adrenalina, dimineata, cand esti inca odihnit, dar seara, dupa mai multe repetitii, poate deveni obositor si chiar periculos. In acelasi mod, atunci cand ne fortam peste capacitatea noastra de a gestiona stresul acut, acesta ne poate cauza probleme, mai ales in cazul unei expuneri prelungite la stres, fara momente suficiente de odihna si recuperare.

Stresul acut poate ajunge si la intensitati mari, atunci cand este cauzat de evenimente traumatice si poate declansa probleme de sanatate psihologica, precum sindromul de stres post-traumatic (PTSD).

Stresul acut episodic

Stresul acut episodic apare atunci cand o persoana este stresata in mod constant, iar stresul acut se transforma dintr-o experienta ocazionala intr-un stil de viata. Simptomele stresului acut episodic sunt mai intense decat in cazul stresului acut si pot cauza dificultati mai mari in viata de zi cu zi.

Persoanele care se confrunta cu stresul acut episodic sunt mereu pe fuga si totusi intarzie intotdeauna. Nu reusesc sa se organizeze eficient, uita de intalniri, isi pot neglija responsabilitatile si sunt usor iritabile.

Adesea, stresul acut episodic este cauzat de un stil de viata nesanatos, de ingrijorarea excesiva si de expunerea constanta la situatii stresante. Daca persoanele care se confrunta cu stresul acut episodic nu fac schimbari pentru a-si ameliora nivelul de stres, acesta poate sa se intensifice si sa cauzeze probleme grave de sanatate fizica si psihica.

Stresul cronic

Stresul cronic este opusul stresului acut. Stresul cronic apare atunci cand o persoana nu vede o cale de iesire dintr-o situatie dificila, se simte fara speranta si renunta la cautarea solutiilor.

Stresul cronic poate fi rezultatul experientelor din copilarie sau al traumelor internalizate, ce raman prezente pentru totdeauna. Aceste experiente provoaca stresul cronic si pot afecta personalitatea. O persoana care sufera de stres cronic poate gandi ca este mereu in primejdie sau poate avea o stima de sine scazuta.

Cel mai grav aspect al stresului cronic este faptul ca oamenii se obisnuiesc cu el si uita de el. Daca stresul acut este constientizat pentru ca este nou, stresul vechi este ignorat, deoarece este familiar si, uneori, devine aproape confortabil.

De cele mai multe ori, nu constientizam nivelul de stres pe care il acumulam decat atunci cand simptomele se agraveaza. Din acest motiv, este recomandat sa ne urmarim constant sanatatea psihologica si sa indentificam simptomele stresului, pentru a sti cand devine periculos.

Cauzele stresului

Exista mai multe posibile origini ale stresului, care pot fi situate pe un anumit palier al vietii sau pe mai multe, simultan:

Stresul la locul de munca

- insatisfactia legata de job

- cantitatea prea mare de munca sau responsabilitatile mult prea mari

- lucrul peste program

- managementul slab (asteptarile neclare legate de ce ai de facut)

- munca in conditii periculoase

- insecuritatea sau instabilitatea jobului

- lipsa oportunitatilor de avansare

- obligativitatea de a tine discursuri sau prezentari in fata colegilor

- discriminarea sau hartuirea la locul de munca, mai ales daca nu gasesti sprijin din partea companiei si a colegilor

- pierderea locului de munca sau somajul

Stresul in familie

- moartea unei persoane iubite

- divortul

- casatoria

- instabilitatea financiara

- mutarea intr-o locuinta noua

- bolile cronice sau dizabilitatile

- un membru al familiei bolnav sau in varsta, care trebuie ingrijit

- depresia, anxietatea, furia, suferinta, vinovatia, stima de sine scazuta

- evenimentele traumatice: jaful, violul ori violenta impotriva ta sau a unei persoane dragi tie, un dezastru natural

Stresul din cauze interne

- frica si nesiguranta de viitor si de propriile puteri pentru a-i face fata

- atitudinile si perceptiile personale despre lume

- asteptarile nerealiste si perfectionismul

- reactia negativa la shimbari de orice fel

Simptomele stresului

Specialistii grupeaza simptomele stresului in patru categorii principale:

Simptome cognitive ale stresului

- probleme de memorie si de organizare

- scaderea puterii de concentrare

- dificultati in a judeca eficient si a lua decizii

- pesimismul

- ganduri anxioase

- ingrijorare constanta

Simptome emotionale ale stresului

- depresie sau o stare generala de nefericire

- anxietate si agitatie

- iritabilitate sau chiar furie

- senzatia ca esti coplesit, depasit de evenimente

- insingurarea, izolarea de ceilalti, evitarea contactului social

Simptome fizice ale stresului

- energie scazuta, oboseala

- dureri in diverse zone ale corpului, mai ales dureri de cap

- muschi incordati

- insomnie

- transpiratie excesiva la nivelul mainilor si picioarelor

- diaree sau constipatie

- ameteli si senzatii de greata

- dureri la nivelul pieptului, batai rapide ale inimii

- scaderea libidoului sexual

- scaderea imunitatii (raceli si gripe frecvente)

- scrasnirea dintilor (bruxism)

Simptome comportamentale ale stresului

- Dereglari de apetit (mancat excesiv sau insuficient)

- insomnia sau somnolenta

- izolarea sociala

- neglijarea responsabilitatilor

- consumul de alcool, tigari sau droguri

- ticuri nervoase (rosul unghiilor, bataile din picior etc)

Modalitati de relaxare

In societatea de azi, factorii de stres deseori se cumuleaza, devenind o combinatie de blocaje in trafic, termene-limita de respectat, griji financiare, probleme personale si alte provocari, care devin aproape o rutina in loc sa treaca repede. Astfel, sistemul simpatic ramane indelung activ, chiar daca ar fi trebuit sa cedeze in fata influentei calmante a sistemul parasimpatic.

Insa, chiar si cand stresul se cronicizeaza, exista tehnici de gestionare a lui, care pot fi benefice. Folosirea regulata a acestor tehnici ajuta la calmarea sistemului nervos si la restabilirea echilibrului.

Regina Maria.ro a notat cateva metode de indentificare rapida a unor raspunsuri ale organismului la stres si de relaxare a acestora:

Calmarea respiratiei

Daca respiratia se precipita, semn ca pulsul se accelereaza, puneti o mana pe piept si cealalta pe abdomen. La fiecare inspir si expir, urmariti cu atentie mana care se misca. Ar trebui ca ambele maini sa se miste - respiratia calma umple plamanii cu aer, iar pieptul si abdomentul se extind, in vreme ce respiratia superficiala, incordata, implica doar pieptul.

Relaxarea gatului si umerilor

Daca va simtiti gatul si umerii incordati, inspirati adanc. Apoi, in timpul expirului, rulati incet umerii in sus, catre urechi, spre spate si in jos, relaxandu-i cat de mult posibil. Daca la final umerii sunt mai jos decat erau, exercitiul de relaxare a reusit.

Relaxarea pumnilor si maxilarelor

Daca maxilarele sau/si pumnii vi s-au incordat, ca urmare a unei situatii tensionate, inspirati adanc, apoi expirati lent si relaxati-va maxilarele pana cand buzele se departeaza usor. La urmatoarea respiratie, inspirati din nou adanc si expirati lent, relaxandu-va mainile astfel incat degetele sa ramana moi, usor distantate.

Stresul nu trebuie lasat nesupravegheat, odata cu aparitia primelor simptome. Cand stresul are repercusiuni evidente asupra vietii de zi cu zi, este recomandat sa apelati la cateva sedinte de psihoterapie.

Psihoterapia individuala ajuta la identificarea surselor de stres si gasirea unor modalitati sanatoase de a gestiona evenimentele stresante. Impreuna cu psihoterapeutul se elaboreaza un plan personalizat pentru rezolvarea problemelor si eliminarea factorilor de stres.

Unde a fost transferat fostul fotbalist de la Arsenal diagnosticat cu o boală rară la 28 de ani
Unde a fost transferat fostul fotbalist de la Arsenal diagnosticat cu o boală rară la 28 de ani
Internaţionalul suedez Kristoffer Olsson (28 de ani, 47 de selecţii), victimă a unei boli inflamatorii extrem de rare a vaselor cerebrale, a părăsit spitalul, fiind transferat la un centru de...
Lovitură pentru naționala Argentinei. Anunțul făcut de Lionel Messi
Lovitură pentru naționala Argentinei. Anunțul făcut de Lionel Messi
Jucătorul echipei Inter Miami, Lionel Messi, s-a accidentat în meciul cu Nashville, din manşa secundă a optimilor Ligii Campionilor Concacaf, nu se va putea alătura lotului Argentinei pentru...
#stresul, #boala, #sanatate, #relaxare, #simptome, #psiholog, #psihoterapie , #stres