Daca n-ar exista stres, viata ar fi monotona. Ne-am stresa!

Desi se vorbeste insistent despre cat de daunator este stresul pentru sanatatea noastra, cercetatorii apreciaza cu unele aspecte ale problemei trebuie nuantate.

Stresul cotidian, cel de rutina si moderat, constituie reactia noastra fireasca la provocarile exterioare, menita sa mentina un anumit echilibru al tonusului vital.

Daca n-am avea deloc parte de stres, fiinta noastra s-ar complacea intr-o stare flasca, pierzand o parte din abilitatile mentale si din puterea de reactie. Am fi ca o leguma, potrivit Puls Plus.

Nu suntem singurii stresati!

Reactia la stres face ca starea de spirit sa fie mereu activa, iar sistemul nervos sa se mentina in forma, asa cum exercitiile fizice ne tin in forma muschii si articulatiile osoase.

Stresul devine daunator atunci cand depaseste anumite limite, iar organismul il poate percepe ca pe o povara, situata peste capacitatea noastra de a o suporta. Efectul excedentului de stres devine astfel similar cu efectul unui medicament util, care poate dauna in cazul supradozajulul.

Experiente de laborator, efectuate pe cobai, au demonsrat ca socurile moderate de scurta durata, chiar si severe, efectuate la anumite perioade, determina imbunatatirea sensibila a abilitatilor mentale si a capacitatatii de reactie.

Aceleasi experiente insa au aratat ca, in cazul socurilor intense si prelungite, abilitatile normale ale cobailor se degradeaza rapid, capacitatea lor de aparare in fata factorilor agresivi scade, iar vietuitoarele incep sa se comporte anormal atat in mediul lor, cat si fata de exterior.

Cand e benefic si cand nociv

Suntem creati sa traim intr-un mediu care ne mentine mereu sub tensiunea starii de stres. Specialistii se refera, cu titlu de exemplu, la situatia cand omul simte senzatia de foame, dar stie ca nu are alimente.

Acest fapt il streseaza, iar reactia sa este aceea de a cauta sa gaseasca mancare. Iata deci raspunsul firesc in fata starii de stres. Este un efect benefic.

Daca, insa, foamea devine persistenta, iar sursa de alimente este fara perspectiva, incordarea nervoasa depaseste limitele. Atunci stresul devine de nestapanit.

In primul caz, starea de stres a ajutat organismul sa raspunda provocarii, in cel de al doilea i-a blocat capacitatea de raspuns.

Faptul ca se descopera noi aspecte legate de un fenomen vechi si banal nu trebuie sa surprinda. Fenomenul este vechi, dar nu s-a scos de multa vreme in evidenta.

Stresul a fost identificat ca atare si definit abia in secolul trecut, de catre biochimistul canadian de origine austriaca Hans Hugo Bruno Selye (1907-1982). El a studiat timp de cateva decenii impactul adaptarii organismului uman la influenta mediului. In cadrul acestor studii, a publicat in 1956 o lucrare care se referea pentru prima data la stres, la efectele lui si la modul in care raspunde omul atunci cand este afectat.

cele trei faze ale stresului

Lucrarea s-a bucurat de aprecierea contemporanilor, ceea ce l-a incurajat sa-si continue studiile, ajungand sa intemeieze Institutul International de Studiere a Stresului, organizat in cadrul Univesitatii Montreal, Canada, unde era angajat.

In timpul vietii sale, Hans Hugo Bruno Selye a publicat nu mai putin de 40 de carti pe aceasta tema, ultima din ele fiind lucrarea autobiografica "Stresul in viata mea".

El este cel care a atras atentia omenirii ca trebuie sa acorde atentie acestui fenomen, pana atunci neglijat.

In conceptia lui Selye, nu stresul in sine ar trebui sa ne alarmeze, ci capacitatea organismului nostru de a se apara de agresiunea lui. Conform conceptiei sale, stresul evolueaza in trei faze: cea de alarma, cea evolutiva si cea de epuizare.

Studiile asupra acestei probleme pot fi eficiente numai atunci cand se trateaza acesti trei factori simultan.

Cunoscand modul in care actioneaza fiecare din ei si folosindu-ne de rabdare si discernamant, putem ajunge sa depasim starile de tensiune pe care ni le induce o stare de stres, dar pentru aceasta este necesara o buna informare si un echilibru psihologic format prin educatie.

Un rol deosebit il are acea capacitate de autocontrol psihologic careia o veche vorba populara, nascocita de oameni care nu stiau prea multa teorie, ii spuneau simplu stapanire de sine.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...