Schimbul brusc de temperatură din această perioadă poate pune în pericol vârstnicii, gravidele, persoanele cu handicap și bolnavii cronici, astfel că pentru o imunitate cât mai bună medicii recomandă o alimentație echilibrată din care să nu lipească o serie de legume și fructe dar și nutrienți care pot ajuta.
Totodată, alternanța cald-rece supune inima unui efort mare de adaptare, motiv pentru care hipertensivii prezintă un risc crescut de a face infarct, angină pectorală sau chiar accident vascular cerebral, în timp ce asmaticii pot avea mai des crize de astm și episoade de tuse.
-proteine de bună calitate (carne albă slabă, pește și derivate, ouă, lactate și brânzeturi cu aport mediu de grăsime, boabele de soia, leguminoasele, ciupercile, fructe oleaginoase);
-alimente cu glucide integrale, nerafinate care dau un aport energetic de durată (pâine integrală sau cu semințe, cereale, mămăligă, paste din făină integrală, orez brun, legume și leguminoase cu amidon, hrișcă, cuș-cuș, mei, quinoa);
grăsimi naturale cardio-protectoare din uleiuri vegetale (măsline, cânepă, struguri, rapiță, porumb, floarea soarelui etc) și oleaginoase crude (nuci, alune, migdale, caju, fistic).
multe fructe și legume cât mai crude, nepregătite termic sau chimic, ca surse de vitamine, minerale și fibre.
O bună imunitate se dobândește printr-un aport de alimente imunoprotectoare, alături de câteva alte reguli de bază: odihnă corespunzătoare, igienă corectă, lipsa expunerii la noxe evitarea tratamentelor agresive și repetate cu antibiotice, mișcare cât mai multă în aer liber și evitarea spațiilor închise și a sedentarismului prelungit.
Din cauza schimbărilor de temperatură și luminozitate ne putem simți mai puțin energici, mai apatici și chiar mai somnolenți.
Trezirea poate fi mai dificilă, concentrarea atenției poate fi mai scăzută în prima parte a zilei iar frigul ne poate îndemna mai mult spre confortul casei, limitând activitățile sociale și crescând tendința spre izolare.