Cine si de ce tulbura apele la varful politicii? (Opinii)

Au mai fost ape tulburi in politica romaneasca, dar altadata macar se putea ghici dincotro vine si incotro se duce tulbureala. La fel cum insisi autorii stiau la ce pot sa se astepte.

Acum lucrurile se schimba de la o zi la alta, iar sensul schimbarii pare si el destul de tulbure. Cu atat mai mult cu cat unele schimbari nu au sens, iar altele sunt doar de dragul schimbarii.

Pana recent, se instalase o stare de fapt care parea de neclintit: USL domina scena noastra politica prin cele peste 70 procente parlamentare fara a lasa Opozitiei alta sansa inafara manifestarii vocale si a unor motiuni simple. Numai ca apropierea anului electoral 2014 pare a provoca reasezari politice inaintea startului oficial al campaniei europarlamentare si, mai ales, al celei prezidentiale.

Au existat si doua declansatoare, unul principal: amanarea intrarii in vigoare a legii referendumului si unul secundar: cumpararea celor 291 ha de teren de catre fiica cea mare a presedintelui Traian Basescu.

Doua declansatoare si mai multe urmari

In consecinta, intelegerea incheiata la infiintarea USL in februarie 2011 devine caduca: daca realizarea optiunii PSD de a-l avea ca prim-ministru pe Victor Ponta s-a realizat fara impedimente majore in 7 mai 2012 si apoi in 21 decembrie 2012, optiunea PNL de a da presedintele Romaniei in 2014 are parte de discutii interminabile, contre si animozitati. Ceea ce era anticipat de catre majoritatea observatorilor si a analistilor.

Mai intai s-au auzit voci disparate din tabara social democratilor, cu Mircea Geoana in centrul atentiei, care si-au exprimat public frustrarile: nu se poate asa ceva, cel mai mare partid romanesc sa nu aiba candidat! Gand la gand cu frustrari ale Opozitiei, interesata si ea sa provoace disensiuni in majoritatea de guvernamant. Se astepta doar momentul potrivit ca aceste frustrari sa capete forma si continut, iar apoi sa rabufneasca.

Viermele indoielii

Momentul mult asteptat s-a ivit, iar USL se afla in fata unei dileme: ce fel de presedinte vor alege cetatenii, unul mai retras din prim-planul vietii politice, mai apropiat cutumelor unei republici parlamentare, sau unul puternic si jucator, specific republicii prezidentiale? Or cea de-a doua optiune nu prea convine PSD, ros pe dinauntru de viermele indoielii: dar daca actualul candidat la prezidentiale, Crin Antonescu, nu-l mai vrea pe Victor Ponta ca prim ministru dupa ce se va vedea la Cotroceni?

Si cum niciun necaz nu vine niciodata singur, au mai aparut si controversele moral-juridice legate de achizitionarea unui teren in comuna Nana de catre familia Basescu. Patimile si disensiunile dau in clocot: o parte ar dori infiintarea unor comisii speciale ale Parlamentului pentru cercetarea pricinei, iar alta nu prea sau nu ne spune cu claritate despre ce e vorba. Varianta implicarii si a organelor de specialitate fiind de la inceput indoielnica.

Ce cauta Bill Clinton in ecuatie?

Ceea ce a socat la enuntarea cazului a fost aducerea in discutie publica a modelului american de ancheta senatoriala Bill Clinton - Monica Lewinsky. A socat fiindca e prea de tot. Sa fi vrut sa sugereze ca politica romaneasca a deschis ochii spre modelele democratiilor avansate? Ori mai degraba e o comparatie de dragul aflarii in treaba?

Diferentele de opinii si proceduri in gestionarea anchetei parlamentare constituie motivul pentru care cele doua varfuri importante ale USL, Crin Antonescu si Victor Ponta, au intrat in concurenta: colegii din PSD si-au pregatit intre timp cu transfugii de la PPDD o noua majoritate parlamentara de care ii mai desparte o nimica toata, iar Crin Antonescu incearca sa-si largeasca bazinul electoral, lansand mesaje catre actuala Opozitie. Cu sanse greu de estimat.

Resetarea jocului politic

Mai e de luat in calcul si preferinta lui Traian Basescu pentru Crin Antonescu - presedinte, nu pentru Victor Ponta, manifestata de doua ori pana acum. Preferinta care, sa recunoastem, nu-l ajuta deloc pe preferatul sau, ba din contra, dar, in schimb, a pus gaz peste focul devenit deja valvataie in aceste zile.

Asa ca, daca tot vorbim noi de democratiile-model, ar fi loc de o clipa de intelepciune: stingem mai intai valvataia si apoi ne asezam cu totii si cu toate parerile la aceeasi masa ca sa limpezim apele, resetam apoi de comun acord jocul politic si ne apucam de treaba. Nu e vorba de vetustul consens iliescian, cat de o negociere corecta, cu cartile pe fata. Macar ca sa dovedim oarece respect pentru adevarata democratie.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...