Cum a rupt Victor Ponta in bucati Prima Republica (Opinii)

Vineri, 13 Aprilie 2012, ora 19:26
7132 citiri
Cum a rupt Victor Ponta in bucati Prima Republica (Opinii)

Camarad Ponta? Prezent! Camarad Antonescu? Prezent! Simt al realitatii secolului 21? Absent!

Primul si probabil ultimul congres al USL a proiectat in spatiul public, cu vizibilitate maxima, imaginea descompunerii politicii din Romania, asa cum este ea inteleasa si practicata in ultimii 23 de ani.

Prima Republica din istoria Romaniei a facut astfel un nou pas spre catafalc. Se pregateste cea de-a doua.

Auto-intitulatii camarazi Ponta si Antonescu si-au trecut recent in revista, la pavilionul Romexpo, batalioanele de asalt, pe care, in propriile lor cuvinte, le vor trimite sa poarte "batalia pentru Romania", intr-un "razboi pe care trebuie sa-l castige".

Audientele civile din Romania trebuie sa fi ramas perplexe in fata acestei eruptii de militarism maniheist. Ne apropiem de alegeri intr-o tara democratica sau de un razboi civil pe viata si pe moarte dupa care invinsii, in cel mai bun caz, vor fi tarati in lanturi spre puscarie?

Dupa discursurile camarazilor comandanti ai USL, ne putem intreba: unde si-au dobandit acestia inclinatiile razboinice? Din CV-urile lor oficiale nu rezulta ca ar fi avut onoarea de a purta uniforma armatei romane si nici ca ar fi urmat alte stagii de pregatire militara. Ceea ce este probabil exact, avand in vedere ca cei obisnuiti cu rigorile militare ating, de obicei, un nivel de moderatie si auto-disciplina strain conducerii USL.

Camarazii USL nu s-au prezentat la congres cu o platforma politica de accedere la guvernare prin alegeri, ci cu un discurs de razboi, lipsit de solutii civile la problemele civile ale Romaniei, dar cu referiri la "armata de eliberare" a USL care urmeaza sa porneasca "marea batalie pentru rasturnarea regimului Basescu".

Doar ca bataliile, asa cum zicea si Napoleon, razboaiele sunt castigate de obicei de tabara care are ultimele rezerve de aruncat in foc. Iar din ce s-a vazut la Romexpo, USL are toate sansele sa-si epuizeze rezervele mult inainte de momentul decisiv al bataliei.

"Razboinici" care ignora arta razboiului

Acum 2.500 de ani, Sun Tzu, generalul chinez al carui nume a ramas sinonim, pana azi, cu arta razboiului, spunea: "Orice are forma poate fi definit. Si orice poate fi definit poate fi invins".

Daca liderii USL doresc intr-adevar un "razboi", ar fi fost vital sa defineasca cu ce inamic au de-a face, sa defineasca in detaliu ceea ce denunta de ani de zile ca fiind "regimul Basescu". Poate ca apetitul belicos al camarazilor Ponta si Antonescu si referirile lor la "armata de eliberare" USL ar fi o buna ocazie pentru a discuta, in sfarsit, despre cine "ocupa" Romania. Are forma? Are. Poate fi definit? Poate. Prin urmare, poate fi si invins.

Istoric vorbind, ultima ocupatie in Romania a debutat la 6 martie 1945, cand Moscova a instalat la putere, sub amenintarea fortei brute, primul guvern de marionete comuniste ale Uniunii Sovietice.

Pana in 1989 nu s-a mai intamplat nimic deosebit, din acest punct de vedere, cu exceptia catorva manevre tactice si diversioniste destinate occidentalilor naivi, dar si acelora inteligenti care abia asteptau un motiv ca sa-si justifice laxismul moral fata de soarta natiunilor ocupate din Est.

Intre 1989 si 1991, regimul de ocupatie s-a clatinat serios, pentru prima data de la instalarea sa. Dar nu s-a prabusit, din doua motive principale. Primul este ca poporul roman, cand a avut prima mare ocazie (garantata international) de a se pronunta liber, a dat puterea inapoi ocupantilor. Momentul 20 mai 1990 este rana neinchisa, si curand fatala, a Primei Republici. Natiunea romana, abia eliberata din "lanturi" comparabile cu cele purtate de Kunta Kinte, a decis atunci, la urne, sa si le lege la loc de bunavoie.

Al doilea motiv este personalitatea lui Ion Iliescu, un activist comunist atipic, format in Uniunea Sovietica, care nu si-a abjurat niciodata crezul bolsevic, dar posesor al unei versatilitati exceptionale, cu ajutorul careia a ratacit un intreg popor traumatizat si dezinformat.

Uriasul "consens" reactionar din 1990-1991 nu ar fi fost, probabil, posibil fara Ion Iliescu, si nici actuala Constitutie de esenta anarhista.

Daca Victor Ponta si Crin Antonescu ar fi dorit, sincer, sa conduca o "armata de eliberare" a Romaniei, ar fi trebuit, mai intai, sa stabileasca cine o ocupa. Si daca ar fi fost capabili sa stabileasca asta, ar fi stiut ca denumirea corecta pentru ceea ce avem astazi in Romania este "regimul Iliescu", dupa numele fondatorului, care i-a stabilit regulile politice, economice, de putere si - mai ales - constitutionale.

Traian Basescu nu poate fi identificat cu "regimul" politic din motive foarte simple: a incercat sa-i schimbe regulile jocului (Constitutia) si a esuat, a spus (imprudent) ceea ce crede despre coruptia din Romania si despre fostii sai tovarasi din FSN, atragandu-si ura lor patologica, care ignora in setea ei de razbunare pana si faptul ca Romania este membra a UE si NATO. Dar, pe fond, nu a schimbat nimic.

Romania functioneaza azi (mai exact, nu functioneaza) dupa regulile impuse de Ion Iliescu in 1990-1991.

Daca l-ar fi citit pe Sun Tzu inainte sa plece la "razboi", camarazii Ponta si Antonescu ar fi priceput (poate) ca inamicul isi schimba continuu locatia si forma. De la camarazii procurori nu aveam oricum mari asteptari. Dar nici macar camarazii istorici sa nu fi citit carti esentiale inainte de a se apuca de politica?

Doi camarazi si trei motive pentru o pace ratata

In politica, marile sanse apar, daca apar, la fel ca marile iubiri: o singura data. Co-presedintii USL s-au trezit inainte de congres cu o astfel de sansa, dar au ratat-o. Traian Basescu le-a propus demisia sa, pana cel mai tarziu in noiembrie, in schimbul revizuirii Constitutiei lui Ion Iliescu.

Sunt trei aspecte importante legate de acesta oferta. Primul: oferta a fost facuta in scris, oficial, pe un document emis de Presedintia Romaniei si semnat olograf de seful statului in exercitiu. Comparatiile cu momentul 2007 nu se sustin.

Al doilea: oferta privea chestiunea cea mai importanta a sistemului politic din Romania, respectiv disfunctionalitatile majore induse de Constitutie. Chiar si pastrand actualul sistem bicefal Presedinte - Prim Ministru, reducerea mandatului prezidential la 4 ani, la fel ca cel al Parlamentului, ar oferi o sansa rezonabila viitoarelor echipe Presedinte - Premier, alese simultan pe 4 ani si pe platforme comune, de a evita conflictele intre institutiile fundamentale ale Statului.

Al treilea: "pretul" cerut de Traian Basescu pentru renuntarea la 2 ani din mandat era, politic vorbind, rezonabil. De fapt, in afara de aducerea tuturor mandatelor la 4 ani, presedintele nu le-a cerut liderilor USL nimic altceva decat sa accepte rezultatele referendumului din 2009. Adica ceea ce toti parlamentarii, nu numai doua treimi din ei cat ar fi fost minimul necesar, ar fi trebuit demult sa faca daca ar fi dat doua parale pe suveranitatea poporului, care la randul ei este piatra fundamentala a democratiei reprezentative.

Se poate obiecta ca liderii USL nu au incredere in presedinte, chiar si cand acesta ofera garantii simultan oficiale, publice si scrise. Dar politicienii inteligenti, care fac politica tocmai pentru a nu se ajunge la "razboaie", pot gasi intotdeauna metode prin care sa se asigure ca partenerii de intelegeri isi respecta angajamentele.

In definitiv, asta ar trebui sa le fie meseria. Orice frustrat nevrotic poate rupe documente in bucati, dar nu oricine poate negocia intelegeri la nivel inalt.

Fara Basescu, Ponta si Antonescu nici n-ar exista

Odata cu scrisoarea presedintelui, camaradul Ponta a rupt insa si principiul suveranitatii nationale, inscris in Constitutie. Venind din partea liderului Opozitiei, gestul echivaleaza cu lovitura de gratie aplicata Primei Republici din istoria Romaniei.

Noroc ca Ion Iliescu n-a fost de fata sa vada cum urmasii sai politici ii distrug "opera".

In fata congresului USL, Victor Ponta a facut, public, cam acelasi lucru pe care Mircea Geona l-a facut, pe furis, in spa la Vantu: s-a autoanulat ca politician. Si daca pana la 40 de ani nu a reusit sa devina politician, este clar ca niciodata nu va ajunge un om de stat. Ar putea, daca alegatorii vor dori sa-i permita asta, sa demoleze statul, dar nu se va identifica vreodata cu el.

In timp ce privea spectacolul ruperii mesajului prezidential, camaradul Antonescu, in pozitia lui favorita, a la Mussolini, (cu nasul ridicat la 15-20 de grade, probabil pentru a permite arogantei sa i se evapore pe nari) nu parea constient de semnificatia situatiei. Daca asista amuzat la ruperea in public a documentelor oficiale emise de seful statului, pe el cine il va mai lua in serios, maine, daca va ajunge presedinte?

Ce se poate intelege dupa ce camarazii Ponta si Antonescu, marii prelati ai pseudo-religiei "jos Basescu", refuza oferta acestuia de a se retrage peste 6 luni, preferand sa lanseze o "ofensiva de doborare a regimului", care risca sa destabilizeze grav statul roman? Doar un singur lucru: fara Traian Basescu, n-ar ramane mai nimic din Ponta si Antonescu. Iar ei stiu asta si au nevoie disperata de el in noiembrie, ca adversar, pentru a smulge si ultimul vot negativ. Pentru ca pe partea pozitiva, de constructie, n-au nimic de oferit.

Congresul USL a aratat ca Prima Republica, fondata de Ion Iliescu, si-a epuizat substanta si este muribunda. Se deschid doua perspective pentru Romania, dupa 2012: dezordinea generala urmata de prabusirea economica sau fondarea unei a doua Republici, de forte politice de alt gen si politiceni responsabili.

Citește și:
Ce clădiri istorice rămân fără apărare dacă PUZ Zone Protejate dispare. Nicușor Dan: ”Este complet fals ce susțin șeful ISC, Paul Racoviță și prefectul Toni Greblă”
Ce clădiri istorice rămân fără apărare dacă PUZ Zone Protejate dispare. Nicușor Dan: ”Este complet fals ce susțin șeful ISC, Paul Racoviță și prefectul Toni Greblă”
Primarul general Nicuşor Dan a afirmat luni, 6 februarie, referitor la intenţia prefectului Capitalei Toni Greblă de a suspenda în instanţă PUZ Zone Protejate, că este singurul regulament...
Portret de prezidențiabil: ce își doresc românii?
Portret de prezidențiabil: ce își doresc românii?
Potrivit unui sondaj recent, românii ar vrea un prezidențiabil care să aibă notorietate, imagine bună, să creadă în anticorupție, să aibă un proiect economic coerent și să țină țara...