Victor Ponta se afla intr-o campanie de imagine atat de frenetica incat iti taie repiratia si mai multe nu. Cu exceptia zilei cand a fost plecat in Afganistan, nu cred ca a trecut vreo alta de la numirea in functie in care sa nu aiba cel putin trei aparitii la televiziune.
Acum vorbeste apasat din Palatul Victoria, peste cinci minute reia mesajul in strada, peste cateva ore il vezi inconjurat de microfoane la o lansare de candidati, peste alte cateva ore da declaratii la Parlament si nu ai timp nici macar sa mananci un corn ca il vezi vorbind pe aeroport la plecarea catre Afganistan. Uau! Ma intreb de ce si-a mai numit un purtator de cuvant. Andrei Zaharescu someaza de cand s-a mutat de la Antena la guvern.
Toata aceasta topaiala din microfon in microfon pe toate ecranele imi aduce aminte de un cunoscut banc din alte guvernari. Un roman se plange la radio Erevan ca deschizand televizorul da de Adrian Nastase, deschizand radioul da de Adrian Nastase, deschizand ziarele da de Adrian Nastase. Am o conserva, sa o deschid?, intreba exasperat omul.
Si ma intreb daca doar mie acest exces de mediatizare imi straneste asemenea asocieri de idei.
Este adevarat ca unul dintre viciile fostei puteri a fost lipsa de comunicare. Dar nu pentru ca Emil Boc dadea rar declaratii. Dimpotriva. Problema era asadar calitatea nu cantitatea comunicarii. Aceasta este capcana de care ar trebui sa se fereasca Victor Ponta. Pe de alta parte, este de inteles ca tanarul premier simte nevoia sa convinga, sa se impuna, sa intre in constiinta publica in postura de preimer. Socotind ca repetitia e mama invataturii, ii tot repeta poporului in toate formele si cu toate ocaziile cine este el.
Dar ma tem ca aceasta strategie ar putea avea efecte perverse destul de periculoase. In primul rand, pentru ca in acest fel Victor Ponta se va uza rapid. Acum e la inceput, are inca verva, dar nimeni nu poate fi inspirat tot timpul, nimeni nu poate fi pe faza tot timpul si exista riscul repetarii, al incoerentelor si al contrazicerilor. In plus, cu cat te expui mai mult, cu atat riscul sa faci greseli e mai mare.
Este, de exemplu, o greseala uriasa sa faci declaratii inainte de a pleca in Afganistan pentru ca anuntarea unei prezente importante in zona repsectiva poate atrage riscuri sporite atat pentru domnia sa cat si pentru soldatii pe care ii viziteaza. Astfel de declaratii se fac exclusiv la sosirea din vizita despre care trebuie sa stie cat mai putina lume.
Apoi, nu stiu cat de incantati sunt romanii de politicenii care isi petrec atat de mult timp in fata microfoanelor, pentru ca e logic sa te intrebi cat timp mai ramane pentru guvernarea propriu-zisa. Daca in cazul lui Adrian Nastase, excesul de mediatizare venea dintr-o pornire dictatoriala confirmata pe parcursul mandatului, in cazul lui Victor Ponta el transmite imaturitate si o doza de nesiguranta.
Imaturitatea pustiului care a primit pe neasteptate o jucarie noua care il fascineaza si de care vrea sa se bucure in fiecare clipa. Nesiguranta politicianului care inca nu se simte suficient de stapan pe pozitia ocupata si, chiar mai grav, sufera mari complexe in raport cu cel pe care il simte ca principal adversar. Pentru ca in mare masura miscarile mediatice ale lui Victor Ponta sunt raportate la Traian Basescu, de la ofesiva declaratiilor in chestiunea participarii la Consiliul European, la vizita neasteptata in Afganistan, in oglinda cu participarea presedintelui la summit-ul NATO.
Daca vrea sa convinga Victor Ponta ar trebui sa faca o mica pauza mediatica. Sa faca un discret pas inapoi, sa lase purtatorul de cuvant sa-si faca treaba si sa se rezerve numai pentru cele mai importante teme si declaratii. Latinii aveau o vorba inteleapta: non multum sed multa. Cu alte cuvinte, cu cat mai linistiti ne vom deschide conservele, cu atat mai mare va fi greutatea vorbelor lui Victor Ponta si cu atat mai puternica imaginea sa.
O nefericire... Vezi tot
Va intra Pontas cu oistea in gard ,bine... Vezi tot